Treceți la conținutul principal

Chocolate lava


    Nu-i mai zic în nici un fel altfel, asta e, o lavă de ciocolatăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă. Multă ciocolată, bună ciocolată, caloricioasă ciocolată, dar ridicătoare de moral, așa că ... cine mai stă să numere caloriile? De mâine la dietă, oricum :))
    Eu am preluat oarecum o rețetă găsită pe undeva, după ce am studiat îndelung problema și am ajuns la următoarele ingrediente finale. Vreo 230g de ciocolată (un amestec de cioco neagră și un sfert albă, că asta aveam pe aici), 115g unt - pe care le-am topit pe foc mic (puteți face la bain marie), apoi am adăugat pe rând, 1 linguriță extract de vanilie, un vârf de cuțit cu sare, 4 linguri de zahăr brut, 3 linguri de făină și pe rând, amestecând cu mare artă și precizie și dârzenie, 4 ouă. Repet, am amestecat pe rând ouăle, cu mare energie și destul de rapid, în teama de a nu-mi ieși o omletă, având în vedere faptul că era cald amestecul de cioco și unt. Am uns cu unt din belșug niște cești de cafea mai micuțe, vreo 2 boluri ramekin (din cele de souffle) și mai aveam și 2 forme de brioșe de silicon, le-am pudrat cu cacao și am pus compoziție până la jumătate, în unele am pus o bucățică de cioco albă, în unele dulceață de cireșe amare, apoi am completat cu compoziție. Am pus formele umplute într-o tavă, am dat tava la cuptorul preîncălzit și le-am lăsat vreo 10-15 minute. Pentru că nu am fost atentă, focul a fost prea mic la început, așa că l-am dat mai tare și am cam uitat să mă uit la ceas și pentru că formele nu au fost la fel de mari,așa că o să vedeți că la cele mai mari a ieșit miezul acela super zemos, la cele mici nu prea, dar oricum, au ieșit toate într-un mare fel. Data viitoare voi fi mai atentă și cu siguranță vor ieși și mai faine. Dar eu una sunt mulțumită și cu astea, o să le fac celor fără zeamă multă în mijloc un sos de fructe de pădure și am rezolvat problema. Oricum, eu le-aș mânca acum pe toate, dar nu vreau să intru în comă hiperglicemică, așa că mănânc numai una. Restul le donez dacă sunt doritori. :D
Poftă bună!

Așa, din avion o poză cu toate, abia scoase din cuptor














Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so