Kitchening

           V-am mai spun că nu-mi place risipa, așa că nu mă îndur mereu să arunc restul de maia și tot mai fac experimente și spre marea mea încântare văd că ies lucruri bune, sper doar să nu fie numai norocul începătorului, dar a trecut ceva vreme de când am început experimentele, așa că înclin să cred că am trecut de faza de începător :P. Pâinea cu banane, cu maia cu tot, a fost o altă surpiză plăcută (spuneți-mi sentimentală, dar cred că maiaua nu are cum să mă dezamăgească, în orice combinație aș folosi-o, doar dacă greșesc eu ceva, dar atunci nu mai e vina ei ;) ), pufoasă, aromată, un deliciu. Având în vedere că am folosit banane foarte coapte, am mai pus și ciocolată, chiar nu am vrut să o încarc cu prea mult dulce, așa că am pus melasă de roșcove, o cantitate mică, o să vă indic și cantitatea de zahăr sau miere pe care o puteți folosi. Întotdeauna am fost de părere că rețetele date dau o cantitate cam mare de zahăr pentru gustul meu, dar gu...

     Pas cu pas, tot învăț și experimentez despre și cu maia. Bebele se comportă minunat, cu toată stângăcia mea în unele sau altele, e răbdătoare cu mine și-mi dă mereu câte o șansă de mai bine. Și uite de aia o iubesc eu tare mult, cu atât mai mult cu cât datorită ei ies niște minunății delicioase. Am experimentat de Înălțare challah -ul Codruței, la care am avut ceva emoții, căci aluatul meu a fost cam molicel, însă cu tot cu forma ciudată pe care i-am dat-o, a ieșit la gust nemaipomenit. Challah      Și mi-am zis eu, deținătoare a unei cărticele cu rețete de pâine pentru mașina de făcut pâine - după poze și conținut tare apetisante - că nu ar strica să-mi iau inima în dinți și să mă arunc, cum îmi stă în fire, de altfel, ca berbeleaca în întortochiatele și nu puțin periculoasele căi ale transformării unei rețete standard (cu drojdie uscată) într-o rețetă cu maia. Zis și făcut. Am studiat câteva dintre căile prin care se poate face trans...

     Tot din curiozitatea mea de a afla cât mai multe despre maia și citind cu mare sârg site-uri și cărți și alte materiale didactice ajutătoare, am dat peste un blog frumos foc, cu rețete care mai de care mai îmbietoare, „The Gingered Whisk” pe numele lui. Și cum iar mi-am burdușit compartimentul de fructe cu cireșe, că doar sunt de sezon, măcar să mă bucur de ele în stare naturală, că eu nu prea fac dulceață (dar acum că tot zic de asta, parcă aș încerca un compot - hmmmm, să nu scap asta din vedere mâine când merg la piață), sau în alte bunăciuni, cum ar fi plăcinte, tarte și altele, așadar și prin urmare m-am gândit că ar merge de minune următoarea rețetă , pe care cu elan muncitoresc am preluat-o și adaptat-o după cum urmează:      Blat 1 cană maia (a mea era nehrănită de vreo 2 zile, de la frigider, albă, hidratare 100%) 2 căni + 1 lingură cu vârf făină speltă 1 pachet unt tăiat cubulețe și ținut la rece 1/4 linguriță sare 1 lingur...

        Pentru că au apărut cireșele și nu m-am putut abține să nu iau mai multe decât pot să mănânc o dată. Și mai apoi tot aveam în frigider resturi de diverse, cu care trebuia să fac ceva. Și mai și pentru că am tăiat din meniu zahărul, pentru o perioadă, și am vrut ceva dulce, totuși, căci nu știu alții cum sunt, dar eu dacă vreau ceva dulce, trebuie să mănânc ceva dulce, altfel îmi scade glicemia și începe să se manifeste cealaltă personalitate a mea, care e c-o falcă-n cer și un lipsă de criză hipoglicemică :D. Dar pentru că nu pot chinui tot poporul cu nebuniile mele, o să vedeți că scriu în paranteză și un echivalent - aproximativ- al cantității de zahăr pe care o puteți folosi. Însă la dulce eu merg și pe gustul personal, nu e o rețetă cu cantități exacte, ca la carte, așa că eu dau dezlegare la partea creativă a fiecăruia. Dar aș avea o recomandare de făcut, dacă se poate, încercați să folosiți zahăr nerafinat și ouă de țară (mai e și varianta ...