Kitchening

     Bine că s-a deschis un Kaufland lângă mine, că acum pot și eu să-mi iau liniștită rubarbă, fără să mă mai rog de prieteni să caute în disperare :)). Și pentru că nu e ceva cu care am crescut, recunosc, nici nu prea știu ce să fac cu ea. Așa că am mai apelat și la ajutor, întrebându-mi o prietenă care face cea mai bună prăjitură cu rubarbă și bezea de pe planetă - în opinia mea- dar nu m-am încumetat să o fac, și m-am grăbit să folosesc, totuși, mănunchiul de rubarbă pe care îl aveam, să nu cumva să uit de el. Am făcut un fel de compot cu rubarbă și căpșune, bun, bun, pe care l-am mâncat rapid și apoi am dat de cutia cu perle de tapioca, cu  care vroiam să experimentez de ceva vreme, dar n-am mai apucat din diverse motive. Am căutat să văd cum se pregătește tapioca, mi-am făcut o idee despre ce e vorba și m-am apucat de treabă. Nu imediat, având în vedere că a trebuit să las tapioca peste noapte la înmuiat în apă. Dar a doua zi am executat minunata budincă...

     Am mai făcut o dată covrigi de genul ăsta, partea proasă e că mi-am notat pe o hârtie cantitățile și am rătăcit-o pe undeva, că n-am mai găsit-o. Așa că mi-am spus că trebuie să încerc din nou, de data asta, însă, m-am grăbit și să notez rețeta, să nu mai pățesc cine știe ce accident și s-o rătăcesc din nou :)). Nu am făcut o cantitate mare, pentru că, fiind o rețetă nouă, nu știam care va fi rezultatul, însă cu siguranță o să repet experimentul, întrucât au ieșit niște covrigi delicioși, cu coaja crocantă și miezul pufos, apreciați deopotrivă de un reprezentant biped și unul patruped - da, da, Kittylina mea e mare fană a aluaturilor cu maia, am observat eu :)). Și cu ocazia asta mi-am inaugurat și piatra de copt, căci de mult o așteptam :x.      Am avut niște rămășițe de maia albă și de secară, pe care le-am reîmprospătat înainte cu o zi, însă numai cu făină albă. Având în vedere că ambele mele maiele sunt ținute la 100% hidratare, am aplica...

„ Verde crud, verde crud/Mugur alb și roz și pur/Vis de-albastru și azur,/Te mai văd, te mai aud. ” (G. Bacovia)       Nu, n-am luat-o razna, dar exact versurile astea mi-au venit în minte când mă plimbam agale prin piață, încercând să mă hotărăsc cu ce să-mi mai umplu desaga :)). Și am rămas fixată pe mazărea proaspătă, de o culoare superbă - de unde și digresiunea poetică. căci nu știu alt motiv mai bun ca acela de a admira minunatele fructe și legume de sezon pentru a-mi aminti diverse versuri învățate cu trudă în ani de pregătire filologică :)). Și cum am ajuns acasă pe jumătate leșinată de foame (și nu, nu am plecat la piață nemâncată, dar cum eu mă învârt prin piață suficient de mult, între masa mâncată de dimineață și momentul în care m-am întors de la cumpărături să tot fi trecut vreo 3 ore!), am pus toate cumpărăturile la locul lor, am spălat ce era de spălat și am pus o oală mare cu apă la fiert, căci primul lucru la care m-am gândit a fost...

     Nu mai e nevoie să vă spun despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. Nu, nu m-am oprit din experimentat și din copt pâinea asta minunată, chiar dacă nu foarte des, dar o redescopăr cu uimire și mare drag de fiecare dată. Acum am încercat o variantă de pâine din amestec de făină integrală de grâu și speltă, la care am adăugat și puțină făină de soia și mei - descoperit recent și cu care tot vreau să experimentez. A ieșit o pâine densă, dar nu compactă, ci ușor pufoasă, cu gust plin și o culoare superbă.     Ingrediente 160g maia albă, hrănită proaspăt, 100% hidratare 210g apă 140g făină integrală de grâu 140g făină integrală de speltă 30g făină de soia 25g mei 7g sare        Am amestecat maiaua cu apa (inițial am pus doar 200g, la frământat am mai adăugat 10g, cantitatea de apă poate varia și în funcție de tipul de făină folosită), am adăugat făinurile și am lăsat amestecul 30 de minute la autoliză. Am adăuga...

     A venit vara! Bine, știu că a venit ea mai încet și pentru mulți nu-i motiv de bucurie, dar mie îmi place vara, pentru că îmi place căldura și iubesc soarele. Și ca la orice început de vară, eu am răcit! :)) Nu râdeți, chiar am răcit, dar asta nu m-a împiedicat să fac unul dintre deserturile mele preferate de vară, iaurt înghețat adică, pe care l-am combinat cu ultimul pachet de zmeură rămasă în congelator și un sos de mentă delicios, cu melasă de rodii. Yammi nevoie mare, nu se face foarte greu și potolește pofta de ceva dulce și rece în zilele arzătoare de vară și nu numai.    Ingrediente 2 căni iaurt gras (eu am avut Cedra de la Napolact) 1 cană zmeură 2 linguri miere 3 linguri limoncello      Le-am amestecat într-un blender și apoi am dat vasul la congelator cam o jumătate de oră. L-am scos si am mai mixat o dată compoziția, o parte din ea am turnat-o în forme de silicon, în care am pus câte o linguriță cu sirop de ...

     Stăteam eu așa și mă gândeam ce băuturi alcoolice prefer. Nu sunt o băutoare nici măcar moderată, dar atunci când beau ceva, prefer să fie un vin bun, dacă-i alb să fie sec sau demisec, dacă-i roșu, demisec sau demidulce. Și dintr-un motiv pe care nu-l pot explica, îmi place vinul roșu cu aromă fructată și poate de aceea mi-a plăcut mult și sangria, pe care n-am băut-o la mama ei, în Spania sau Portugalia, ci doar pe plaiurile natale, dar mi-a stârnit curiozitatea. Și m-am documentat eu bine, bine și m-am gândit că dacă tot am fructe la îndemână și o sticlă de vin ce zăcea cu slabe speranțe de a fi băută în viitorul apropiat ca atare, m-am hotărât să încerc să văd ce-mi iese. Rău nu avea ce să fie, așa că am adunat toate cele de trebuință, le-am amestecat și mi-a ieșit o licoare parfumată, numai bună de savurat într-o zi călduroasă cu prietenii.    Ingrediente 3 căni vin roșu demidulce (eu am avut un Merlot de la Recaș și puțină Fet...

     Ce mă poate binedispune pe mine într-o zi în care lucrurile nu sunt chiar așa de bune și frumoase? Oameni dragi alături, soarele care strălucește, o carte frumoasă și cu siguranță ceva bun. Mi-ar plăcea să fiu și eu răsfățată cu ceva bun de altcineva, uneori, dar cum asta nu se prea întâmplă, tot eu sunt responsabilă de ridicarea moralului propriu și personal. Și cum a trebuit să mă mobilizez în acest sens, am ales o rețetă simplă, însă dragă mie, parfumatele și delicioasele muffins cu afine și lămâie. Se fac repede, sunt perfecte pentru o după amiază însorită sau o dimineață grăbită.      Ingrediente 1 cană făină integrală 1/2 cană făină de mălai (nu este mălai, e ca o făină, eu am avut de la Bio Green) 1/4 linguriță sare 1 linguriță praf de copt 1/2 linguriță bicarbonat de sodiu 2 ouă 1/4 cană ulei 1/4 cană miere 1 lingură limoncello coaja rasă de la o lămâie 1 cană afine spalate și scurse bine zahăr brut granulat (în ...

     Când mă răzbește foamea și n-am nimic la îndemână, mă orientez cu rapiditate către ce am la îndemână prin frigider și cămară, calculând în timp ce fac un inventar rapid al posibilelor ingrediente și durata în care pot pune pe masă produsul finit. Așa se face că ieri am dat peste cartofii ăștia noi și mai multe sortimente de brânză, pentru că singurele lucruri care nu-mi lipsesc din frigider sunt brânzicile. Cum vremea rece și ploioasă de afară a cam băgat frigul în mine, mi-am spus că merge și ceva cu un pic de atitudine, așa că am scos la interval cutia cu paprika afumată iute, pe care am luat-o de la Bazarul cu mirodenii  astă iarnă. În jumătate de oră am avut cartofii condimentați și savuroși pe masă, așa că, spun eu, am avut o idee bună.      Am spălat foarte bine, fără a îndepărta coaja, 500g cartofi noi și i-am pus într-o cratiță cu apă rece la fiert cam 20 de minute. Am scurs cartofii foarte bine și i-am pus într-o tigaie încins...

     E 1 iunie, ziua copiilor și deși nu cred că mi-aș dori să fiu din nou copil, cu siguranță aș mai vrea să mă simt ca atunci și să văd lumea cu ochii și sufletul copilului care am fost. Am avut o copilărie frumoasă și mi-e dor să mă simt din nou așa fericită și să mă bucur de lucurile simple. Și ca să recapăt o fărâmă din acest sentiment, m-am gândit să-mi fac un mic dar gustos și parfumat, cu care să încep ziua aceasta minunată.       De ceva vreme aveam în plan să încerc meiul, căci printre multele mele căutări de variante cât mai sănătoase de alimentație l-am regăsit folosit în diverse rețete. Nu știu cât de folosit este el în bucătăria noastră, dar m-am gândit că nu are ce să fie rău, mai ales citind despre beneficiile aduse organismului. Dacă sunteți interesați de subiect, vă invit să citiți aici mai multe. Așa că am hotărât să-l încerc pentru prima dată într-o rețetă de mic dejun și nu mică mi-a fost mirarea și mare bucuria să savur...