Sachertorte

    Ca la orice sărbătoare mare trebuie să fie dezmăț...total...am zis! Și cum nu puteam să las să treacă ziua de azi așa neobservată, că deh, o dată împlinesc ... 21 de primăveri ;;) (să nu ziceți altceva, că mă supăr și anul viitor să vă așteptați la aceeași vârstă, așa am rămas setată de ceva timp :)) ), am făcut tortul ăsta minunat, deosebit, decadent și plin de calorii, dar cine mai stă să se gândească la asta într-o așa zi frumoasă? ;) Am savurat, am aniversat, am băut și un pahar cu vin și am decis: e prima dată când prestez tortul ăsta, dar cu siguranță nu și ultima. Pe cuvântul meu de șoim!

   Ingrediente

      Blat

• 200g ciocolată amară (74% cacao)
• 8 gălbenușuri
• 125g unt
• 10 albușuri
• 140g zahăr pudră
• 125g făină

     Umplutură

• 8 linguri gem de caise

     Glazură

• 150g ciocolată (74% cacao)
• 250ml frișcă lichidă (eu am avut Milli 30% grăsime)
• 180g zahăr (la care am adăugat miezul de la o păstaie de vanilie)
• 1 ou

    Pentru blat am topit la bain-marie ciocolata ruptă în bucățele cu untul, separat am bătut gălbenușurile și am adăugat treptat, amestecând cu sârg, amestecul de cioco și unt până s-a făcut o cremă omogenă. Albușurile le-am bătut bine, bine cu un praf de sare, până au rămas încremenite pe bătător de uimire și ca să nu se dumirească ce le-a lovit, le-am mai adăugat și zahărul pudră, în rânduri, rânduri sau ploicele mititele până s-au bățoșat și mai vârtos. O treime din spuma de albuș am adăugat-o puțin câte puțin în amestecul de gălbenuș, prin răsturnare, să nu tulbur apele, apoi am adăugat restul de albușuri și la final am adăugat și făina în ploaie (așa zicea la rețetă, așa am făcut, am „plouat” făina câte puțin) și am amestecat tot așa, de sus în jos, până s-a omogenizat. Toată șmecheria e să amesteci fără să zăpăcești bulele de aer, să rămână blatul aerat și să crească pufos, nu să se facă ditai cărămida! Rețeta originală cerea 2 forme în care să se pună compoziția în mod egal. Eu nu am, așa că am pus toată compoziția într-o singură formă, unsă cu unt și tapetată cu făină, am copt-o la foc potrivit (să fi fost 180 de grade C în cuptor) până a ieșit ok la testul cu scobitoarea (adică introdusă scobitoare în mijlocul tortului a ieșit curată, fără aluat pe ea), nu mă întrebați cât, chiar am uitat să cronometrez, dar din vagile mele aduceri aminte, să fi fost vreo 50-60 de minute, însă cel mai bine e să verificați.

    Pentru glazură, am topit pe bain-marie ciocolata și apoi am adăugat frișca și zahărul amestecat cu miezul de la păstaia de vanilie și am lăsat să fiarbă compoziția fără s-o amestec. Am bătut oul și apoi am adăugat treptat, câte puțin din compoziția de ciocolată, după fiecare adăugare am amestecat bine, bine compoziția, până am amestecat totul și am pus-o iar pe foc 4 minute amestecând continuu (știu asta pentru că la glazură am stat cu ceasul lână mine, să nu pățesc vreun afront și să nu-mi iasă). Am luat-o de pe foc și am lăsat glazura să se răcească.

    Blatul, după ce s-a copt, a stat frumușel la răcit pe un grătar, și când a fost recișor l-am executat prin tăiere pe din două, transversal și l-am înnobilat cu gemul de caise. Peste am turnat glazura răcită la temperatura camerei (tortul fiind tot pe grătar) și am avut grijă să se scurgă în mod cât de cât uniform peste toată suprafața tortului, l-am lăsat un pic să-și revină după înecare și apoi l-am pus pe platou și l-am dat la frigider. Peste noapte. Până azi. Când l-am mâncat. Nu pe tot, mai am pentru invitați rătăciți. Dar nu-l păstrez prea mult. Cine n-a venit, n-a mâncat. Asta e! Viața e grea și nedreaptă! Hai vă pup și hepi bărzdei tu mi!

Poftă bună!