Fursecuri glazurate cu limoncello

Da, mai e puțin până la sărbători și eu tot cu experimentele mă distrez, nu că n-aș avea altă treabă (deși recunosc, nu sunt năpădită de treburi), dar mi se pare frumos ca în fiecare an să fac ceva nou de sărbători. Și dacă până acum chiar n-am avut timp să fac asemenea experimente din timp, ci aveam parte de surprize fix în momentul de sărbătoare, acum am zis să mă pregătesc înainte, că uite așa vă mai spun și vouă șiiiii ... am studiat problema și cu mare bucurie am găsit soluții de a face unele lucruri înainte, cum ar fi aluaturile pentru diverse fursecuri sau biscuiți și de a le păstra până când trebuie coapte la congelator. Și asta mi-ar salva ceva timp prețios, că nu mai vreau să stau la bucătărie până la 12 noaptea în Ajun, robotind pe la bucătărie.

Întorcându-mă la minunatele fursecuri, ce să spun eu despre ele? Sunt fragede de ți se topesc în gură, sunt aromate cu lichior de lămâie și coajă de lămâie, sunt frumușele foc și puteți atrage in procesul tehnologic și niște piticoți dornici să vă ofere ajutorul ;). Acestea fiind spuse, să pregătim, zic, cele necesare.

Ingrediente

250g făină (eu am pus un amestec de făină albă standard și făină integrală)
150g unt
3 gălbenușuri
2 linguri miere
1/4 linguriță sare
3 linguri limoncello
coaja rasă de la o lămâie

Am amestecat toate ingredientele, am pus aluatul în folie și l-am dat la frigider vreo 2 ore. Am scos aluatul, l-am întins pe masa de lucru într-o foaie mai groasă și l-am decupat cu formele. Le-am pus în tavă, pe hârtie de copt și le-am dat la cuptorul preîncălzit la 180 de grade C pentru aproximativ 15 minute (trebuie să fie ușor rumenite). Le-am scos pe un grilaj și le-am lăsat să se răcorească înainte de a le pune glazura.

Glazura

100g zahăr pudră
1 albuș
2 linguri limoncello

Albușul l-am bătut bine cu furculița, am adăugat zahărul pudră și lichiorul și am pus vasul cu compoziția pe baie de abur cam 15 minute, până s-a întărit. Am ornat cu ea fursecurile, iar peste am mai răzuit puțină coajă de lămâie.

Poftă bună!

Gogoși cu maia la cuptor

Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

Citiți mai multe

File de somn la tigaie în unt și lămâie

Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Citiți mai multe

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :) Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot. Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so

Citiți mai multe

Kitchening

Faceți căutări pe acest blog