Treceți la conținutul principal

Tarte cu praz și sparanghel


     Da, iar praz si din nou sparanghel. :P Nu aș putea să vă spun care-i treaba cu obsesiile asta ale mele, dar eu spun că nu strică și cu siguranță sunt gustoase, așa că merită încercate. Iar a dat lipsa de inspirație peste mine în ceea ce privește micul dejun/cina, așa că mi-am propus să fac o tartă și să fac porții individuale, pentru că așa scade tentația de a mânca mai mult decât trebuie. ;) Și am încercat o variantă mai ușurică, dar care s-a dovedit a fi delicioasă și sățioasă și am introdus și un nou ingredient proaspăt achiziționat de la Lidl, găsit cu ocazia săptămânii asiatice, și anume lemongrass (sau citronella/iarbă de lămâie), găsiți câteva informații despre beneficiile ei aici. Eu am fost doar curioasă să văd cum se simte, n-am pus foarte mult și dacă nu aveți, nu-i un capăt de lume, nu folosiți. Una mai călduță am devorat-o la masa de seară, restul le-am introdus la masa de dimineață. Ca observație personală, vă pot spune că mi-a plăcut mai mult așa, călduță fiind, asta nu înseamnă că nu mi-au plăcut cele reci. Nu e musai nici să folosiți forme mici de tarte, una cu diametrul de 24cm cred că e numai bună.



     Pentru crustă, am folosit rețeta de la această tartă, fără a pune în compoziție cimbru. Făcusem cam cu o săptămână înainte o cantitate dublă, din care nu am folosit decât jumătate, așa că tot ce am făcut a fost să scot aluatul din congelator cu o zi înainte și să-l las să se decongeleze în frigider până l-am folosit. Am împărțit aluatul în 4 bucăți egale pe care le-am întins în 4 forme de tarte cu diametrul de 12cm. Am înțepat aluatul cu furculița pe toată suprafața și am dat formele la cuptorul preîncălzit la 200 de grade C pentru 10 minute. Am scos formele și le-am lăsat să se răcească până am făcut umplutura.

     În timpul ăsta, am setat cuptorul la 180 de grade C. 

Umplutura

  • 200g quark Exquisa (brânză cremă cu conținut scăzut de grăsime)
  • 1 ou mare (de preferință ecologic)
  • 1 fir de praz curățat și tocat mărunt
  • 4 fire de sparanghel curățate, opărite, uscate pe prosoape de bucătărie, vârfurile păstrate pentru decor, tulpinile tocate mărunt
  • 1 linguriță sare
  • 1/2 linguriță piper măcinat
  • 1/2 linguriță nucșoară măcinată
  • 1 linguriță lemongrass (opțional) sau coaja rasă de la o lămâie
     Am amestecat toate ingredientele, mai puțin vârfurile de la sparanghel, pe care le-am folosit la decor, după cum am spus, și am turnat compoziția peste blaturile răcite. Am dat tartele la cuptor pentru jumătate de oră, apoi am scos tava și am pus topping-ul.
Topping
  • 30g parmezan ras
  • vârfurile de la sparanghel

     Am setat cuptorul pe funcția grill la 160 de grade C și am dat tartele până s-a topit parmezanul și s-a rumenit puțin (cam 5-7 minute).

     Și uite-așa am făcut eu ceva ușor și numai bun pentru micul dejun sau, cum s-a întâmplat în cazul meu și v-am povestit deja, chiar și pentru cină. Lângă am uitat să vă spun că am făcut și o salată rapidă, simplă, cu rucola, roșii, ulei de măsline, sare, piper măcinat și câțiva stropi de lămâie, iar când am mâncat la cină, am avut lângă și o cană cu kefir (făcut în casă, căci am primit în dar niște cristale de kefir și acum mă tot bucur de un kefir de casă delicios). Mai am ceva să vă spun? Hmmm, nu cred ... asta-i tot. 
     A! Tot mai era ceva, de fapt o sugestie, căci și eu mă gândesc să fac asta și anume să fac și să iau la pachet tarte de genul acesta câmd mai ies la picnic. O să le las în formă, le împachetez bine cu folie alimentară și cred că toată lumea va fi fericită. Dacă pun în practică ideea mai curând decât voi, vă spun cum au decurs ostilitățile. Până atunci, faceți tartele astea acasă și bucurați-vă de ele. :)

Poftă bună! 






Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Ciocanele marinate la cuptor

Rumene, crocante, fragede de ți se topesc în gură ... Ce ziceți? Ați încerca? Eu am mâncat :P Și mi-au plăcut mult de tot. Nu știu dacă din cauza faptului că n-am mai mâncat de mult timp pulpe sau chiar sunt așa de bune pe cât mi s-au părut mie. Și pentru că mai trebuie din când în când să fac câte o dedicație, pentru că îi știu pe câțiva dintre voi, cei care urmăriți nebunelile mele culinare, rețeta asta e pentru Dan Marcoci (salutare!) - sper să faci și tu și chiar te rog, spune-mi cum ți-au ieșit și dacă ți-au plăcut :)
Aveți nevoie de:
ciocănele de pui - eu am folosit o cutie care avea 7 bucăți1 lingură de miere1 lingură sos de soia1 lingură sos Worchester (eu am folosit din cel de la Fuchs)1/2 linguriță cardamon1/2 linguriță nucșoară2 linguri ulei de arahide 1 praf  de piper     Am spălat bine ciocănelele, le-am uscat cu prosoape de bucătărie și le-am pus într-o pungă cu fermoar. Am turnat peste amestecul de sosuri și condimente și le-am agitat bine, bine, apoi le-am lăsat pe…