Kitchening

       A venit şi toamna şi odată cu ea bogăţia de fructe dulci şi gustoase, pe care abia aşteptam să le savurez în toate felurile posibile. Şi pentru că am avut norocul să fac o incursiune pe plaiurile olteneşti, am revenit cu portbagajul plin de bunătăţi. Nu am poze doveditoare, dar am martori, dacă nu mă credeţi. :P       Am petrecut două zile, ce-i drept cam ploioase, dar minunate, într-un sat mic din Dolj, unde stă tatăl prietenei mele. Un mic colţ de rai, încărcat de bogăţia pământului roditor, unde aş putea sta înconjurat de cuţii cei frumoşi şi deştepţi şi pisicuţele alintate şi independente ale lui nenea Jean, o vară întreagă! Căci da, dragii mei, cum credeţi că aş fi putut eu sta acolo fără să mă bag în seamă cu drăgălaşii ăştia? Şi da, mi-am reconfirmat că dacă ar fi să îmi fac un refugiu căruia să-i spun acasă, musai pe pământ ar trebui să fie şi neapărat populat şi în casă şi pe-afară de copii blănoşi. :D   ...

       Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie n...

     Nu m-am gândit la ceva anume când am făcut rețeta asta, vroiam doar să fie ceva cu maia, să fie și dulce, de Moș Nicolae mi-a mai venit apoi în gând. Căci nu îl putem aștepta pe Moșu' fără ceva bun, nu? Și așa au ieșit cornurile de față, rumene și grăsunici, umplute cu lucruri diverse, ce sper să vă încânte. Ingrediente Aluat 230g maia albă, hidratare 50% 250g lapte de cocos (eu am avut o cremă de cocos pe care am diluat-o cu apă) 350g făină (250g făină albă, 100g făină de secară) 1 linguriță sare 2 linguri miere 1/4 cană unt de cocos topit Umplutura - rahat tăiat felii și magiun de prune cu miez de nucă.      Am amestecat maiaua cu laptele de cocos și făina și le-am lăsat cam o oră într-un vas acoperit. Am presărat apoi sarea, am adăugat miere, frământând aluatul în vas  . Apoi am început să adaug cu lingura untul de cocos, împachetând în continuare aluatul circular în vas. La un moment dat, cam când î...

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți...

      Cred că vin vremuri friguroase, căci al meu organism s-a încăpățânat să-mi ceară o cantitate neobișnuită de carbohidrați în ultimele zile. Și m-am gândit să-i fac pe plac, deși ar fi trebuit să mă gândesc la faptul că ceea ce aveam să produc nu ar fi putut fi consumat în cantități mici, pentru că pur și simplu așa ceva nu este posibil. Am scos maiaua din dotare și am pregătit-o pentru 2 feluri: uscățelele de față și încă ceva despre care o să vă povestesc în episodul viitor. Uscățelele la care m-am gândit le-am făcut din același aluat, dar în 2 variante, pentru diversitate, dar ambele feluri dătătoare de dependență, după cum vă spuneam, ca orice fel de crănțănea, fie că vorbim de covrigei, sărățele sau popcorn și altele asemenea.      Pentru că vremea a fost destul de călduroasă, am hotărât cu o seară înainte să transform maiaua mea 100% hidratare într-una de 50% hidratare. Țin să spun că am folosit din resturile de maia (un amestec de mai...

     Omul când are idei puține, dar fixe, o ține pe-a lui. Așa și eu cu ciupercile. Ce pot spune, sunt câteva lucruri de care nu mă pot despărți, culinar vorbind. Despre brânză cred că v-am povestit deja, parcă și despre ciuperci, dar nu bag mâna-n foc, așa că poate mă repet. Îmi plac ciupercile, mai ales cele de pădure și „nestematele”, neasemuitele trufe. Cam greu găsesc, dar și atunci când pun mâna pe ele, le devorez în chip și fel, încerc să le gătesc și să le combin altfel de fiecare dată, nu că m-aș plictisi de un fel, dar nu mă pot abține :P. Așa că atunci când am găsit gălbiorii ăștia, n-am stat prea mult pe gânduri și i-am pus repede în coș, gândindu-mă pe drum cam ce minunății să fac cu ei. Prima rețetă la care m-am oprit și pe care v-o prezint azi e cea de pâinică umplută. Am văzut multe rețete de felul acesta, cu umpluturi care mai de care mai interesante, dar cum eu aveam în program ciupercuțele mele și ceva feluri de brânză prin frigider din care s...

     Am mai făcut o dată covrigi de genul ăsta, partea proasă e că mi-am notat pe o hârtie cantitățile și am rătăcit-o pe undeva, că n-am mai găsit-o. Așa că mi-am spus că trebuie să încerc din nou, de data asta, însă, m-am grăbit și să notez rețeta, să nu mai pățesc cine știe ce accident și s-o rătăcesc din nou :)). Nu am făcut o cantitate mare, pentru că, fiind o rețetă nouă, nu știam care va fi rezultatul, însă cu siguranță o să repet experimentul, întrucât au ieșit niște covrigi delicioși, cu coaja crocantă și miezul pufos, apreciați deopotrivă de un reprezentant biped și unul patruped - da, da, Kittylina mea e mare fană a aluaturilor cu maia, am observat eu :)). Și cu ocazia asta mi-am inaugurat și piatra de copt, căci de mult o așteptam :x.      Am avut niște rămășițe de maia albă și de secară, pe care le-am reîmprospătat înainte cu o zi, însă numai cu făină albă. Având în vedere că ambele mele maiele sunt ținute la 100% hidratare, am aplica...

     Nu mai e nevoie să vă spun despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. Nu, nu m-am oprit din experimentat și din copt pâinea asta minunată, chiar dacă nu foarte des, dar o redescopăr cu uimire și mare drag de fiecare dată. Acum am încercat o variantă de pâine din amestec de făină integrală de grâu și speltă, la care am adăugat și puțină făină de soia și mei - descoperit recent și cu care tot vreau să experimentez. A ieșit o pâine densă, dar nu compactă, ci ușor pufoasă, cu gust plin și o culoare superbă.     Ingrediente 160g maia albă, hrănită proaspăt, 100% hidratare 210g apă 140g făină integrală de grâu 140g făină integrală de speltă 30g făină de soia 25g mei 7g sare        Am amestecat maiaua cu apa (inițial am pus doar 200g, la frământat am mai adăugat 10g, cantitatea de apă poate varia și în funcție de tipul de făină folosită), am adăugat făinurile și am lăsat amestecul 30 de minute la autoliză. Am adăuga...