Treceți la conținutul principal

Uscățele cu maia: grisine cu sare și paprika iute afumată și batoane cu unt și usturoi

     
Cred că vin vremuri friguroase, căci al meu organism s-a încăpățânat să-mi ceară o cantitate neobișnuită de carbohidrați în ultimele zile. Și m-am gândit să-i fac pe plac, deși ar fi trebuit să mă gândesc la faptul că ceea ce aveam să produc nu ar fi putut fi consumat în cantități mici, pentru că pur și simplu așa ceva nu este posibil. Am scos maiaua din dotare și am pregătit-o pentru 2 feluri: uscățelele de față și încă ceva despre care o să vă povestesc în episodul viitor. Uscățelele la care m-am gândit le-am făcut din același aluat, dar în 2 variante, pentru diversitate, dar ambele feluri dătătoare de dependență, după cum vă spuneam, ca orice fel de crănțănea, fie că vorbim de covrigei, sărățele sau popcorn și altele asemenea.
     Pentru că vremea a fost destul de călduroasă, am hotărât cu o seară înainte să transform maiaua mea 100% hidratare într-una de 50% hidratare. Țin să spun că am folosit din resturile de maia (un amestec de maia albă și de secară) pe care le păstrez după hrănirea maielei mamă și pe care le reîmprospătez din când în când cu o cantitate egală de apă și făină.

Ingrediente aluat

  • 70g maia 50% hidratare
  • 140g apă
  • 280g făină (150g făină albă, 130g făină neagră ecologică)
  • 1 1/2 lingură ulei de măsline
  • 1 linguriță miere
  • 1/2 linguriță sare 
     Am amestecat apa cu maiaua, apoi am adăugat făina și le-am lăsat pe toate în vasul acoperit cam 40 de minute. Am adăugat sarea și mierea și am început să frământ direct în vas, în timp ce frământam aluatul am turnat și uleiul de măsline, puțin câte puțin, având grijă să se încorporeze în aluat. Am frământat 10 minute, apoi am pus aluatul într-un vas uns cu ulei de măsline și l-am lăsat la crescut 2 ore și jumătate, timp în care i-am aplicat 2 împăturiri (SF) la 50 de minute. Când s-a făcut timpul, am pus aluatul pe blatul de lucru înfăinat și l-am împărțit în 2 bucăți egale. Dintr-o bucată am făcut batoanele, din cealaltă grisinele.

     Înainte să mă ocup de uscățelele mele, am dat drumul la cuptor, pe care l-am preîncălzit la 200 de grade C.

Batonașe cu unt și usturoi
  • jumătate din aluatul de mai sus
  • 25g unt
  • 1 linguriță ulei de măsline
  • 1/2 linguriță sare de mare
  • 4 căței de usturoi tocați mărunt
     Am întins aluatul în formă ovală de circa 30mm, l-am transferat pe o foaie de copt unsă cu ulei de măsline. Cu cuțitul am crestat aluatul pentru a obține batoane egale ca lățime, astfel încât să rămână încă prinse pe margine. Am presărat pe aluat sarea și l-am acoperit cu o folie unsă cu ulei de măsline. Am lăsat aluatul la crescut  30 de minute, apoi l-am dat la cuptor aproximativ 10 minute, până s-a rumenit. Cât a stat la cuptor, am topit untul într-o tigaie cu uleiul de măsline și am pus usturoiul, pe care l-am lăsat la sotat maxim 1 minut. Când am scos aluatul copt, l-am uns cu untul cu usturoi și am tăiat batoanele până la capăt. Am mâncat câteva imediat cu o cremă de brânză de capră. Cele rămase s-au mai întărit, dar au fost la fel de bune și a doua zi, când le-am mâncat cu supă de roșii coapte



Grisine cu sare și paprika iute afumată
  • jumătate din aluatul de mai sus
  • ulei de măsline pentru uns
  • 1 linguriță sare de mare
  • 1 linguriță paprika iute afumată (sau mai puțin, dacă nu vă place așa de mult)
     Am împărțit aluatul în 10 părți egale și le-am modelat în formă de batoane lungi de apoximativ 10cm (le modelați de o lungime potrivită cu tava sau piatra de copt pe care le aveți la dispoziție), le-am uns cu puțin ulei de măsline, am presărat sarea și paprika, le-am răsucit puțin, le-am pus pe o foaie de copt în tavă, am pus folie peste ele și le-am mai lăsat la crescut jumătate de oră. Le-am dat la cuptorul preîncălzit (le-am copt după ce am copt batoanele) 8-10 minute, până s-au rumenit, apoi le-am scos pe grătarul de răcit.



     Singura problemă pe care am avut-o cu toate uscățelele astea a fost faptul că odată ce m-am apucat de gustat, nu m-aș mai fi oprit!

Poftă bună!



  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Crap la cuptor cu usturoi

E o rețetă super rapidă, delicioasă și aspectuoasă. Aveți nevoie de:
crap, o bucată fără cap, fără coadă, eviscerat, curățat și crestatsarepiper boabecâțiva căței de usturoi (eu am pus vreo 4), tăiați feliuțecimbru (eu am folosit proaspăt)ulei de măsline (o lingură)1 lămâie vin alb sec, cam 100mlCrapul se spală și se usucă cu prosoape de bucătărie, se sărează și se lasă cam jumătate de oră la frigider. Apoi se introduc în crestături și în interiorul peștelui feliuțele de usturoi, boabele de piper, feliuțe de lămâie și cimbrul. Se stropește cu puțin ulei de măsline și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade. Cînd este aproape gata se stropește cu vinul și se mai lasă 5-10 minute. În total stă la cuptor 20, maxim 30 de minute. Și arată cam așa când e gata:



Merge cu  mămăliguță și un mujdei cremos. Iar pentru o savoare și mai mare, puteți pune puțin unt aromat peste el la servire ;)

Poftă bună!

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…