Ei, da, a venit şi sezonul minunat în care pot să mă satur de păscut :D. Iubesc primăvara şi verdele ei crud, oriunde ar fi el, prin copaci, pe pajişti, în grădini. De mâncat, mă rezum doar la verdeţurile comestibile din grădină şi mă tot gândesc ce să mai fac din ele, având în vedere că, deşi salata-i bună, câteodată mă mai apucă pofta şi de alte feluri. Şi uite-aşa, am făcut o excursie prin piaţă şi m-am dotat cu o sacoşă imensă cu de toate: salată, ceapă verde, usturoi verde, leurdă, untişor, mărar, pătrunjel şi ştevie/dragavei. Până acum am folosit ştevia doar la drobul de Paşte, în loc de prapure şi nu m-am gândit să fac şi altceva cu ea, eu fiind o mare iubitoare de spanac, am "abuzat" mai mult de el, în defavoarea altor frunze. Şi cum am primit de la mama un mănunchi de cărticele de bucătăreală, printre care şi una cu "Preparate culinare din legume mai puţin folosite", în care intră reţete care mai de care mai variate cu conopidă, varză de Bruxelles, andive, revent (rubarbă), măcriş, bob şi altele (pe mine m-a uimit niţel faptul că prin anii 80 erau la noi cunoscute), am văzut şi câteva cu ştevie şi mi-am spus că merită să încerc. Evident, am adaptat reţeta şi m-am bucurat de o supă cremă de ştevie ce mi-a mers la suflet.
Ingrediente (6 porţii)
- 6 legături ştevie, spălată şi scursă de apă (aproximativ 750g)
- 2 haşme mici (adică un soi de ceapă franţuzească pe care am găsit-o la Kufland, dar merge la fel de bine şi ceapa noastră roşie)
- 2 căţei de usturoi
- 1 lingură ulei de măsline
- 1300ml apă
- 2 linguriţe sare
- 1 linguriţă nucşoară măcinată
- 1/2 linguriţă piper negru măcinat
- 50g unt
- 200ml smântână dulce de gătit (eu am folosit din cea cu 15% grăsime)
Ştevia am opărit-o în apă clocotită în care am pus o lingură de sare, am scurs-o bine şi am tocat-o mare. Într-o cratiţă am încins uleiul şi am pus ceapa şi usturoiul tocate, apoi imediat am turnat puţină apă şi am pus un capac, lăsându-le la înăbuşit câteva minute. Am pus peste ştevia tocată şi apa, am acoperit cratiţa cu un capac şi am dat focul la mic, lăsându-le să fiarbă domol cam 25 de minute. Am dat apoi cratiţa la o parte şi am mixat cu blender-ul până am obţinut o cremă omogenă. Am pus din nou cratiţa pe foc, am adăugat untul şi smântâna, am condimentat cu sarea, piperul şi nucşoara şi am amestecat până s-a topit untul şi toate ingredientele s-au împrietenit într-o cremă fină, delicioasă, cam 5 minute.
Am pus supa într-un bol, am mai turnat puţină smântână lichidă şi am făcut aşa, un mic model, iar în mijloc am pus crutoane de pâine, făcute în casă, nu vă gândiţi! :P Cine mai vrea, mai poate adăuga, fie smântână, fie crutoane, sunt la liber, pentru gustul fiecăruia.
Să vă spun sincer, având în vedere că îmi era cam foame, am mai pus după şedinţa foto şi un ou fiert în supa mea, să fie mai consistentă, având în vedere că m-am abătut de la reţeta originală, în care se adăuga un ou bătut la fiert. Dar mie mi-a plăcut mai mult aşa, şi fără ou e minunată, o cremă fină, aromată, bogată la gust.
Pentru că avem în compoziţie unt şi smântână nu merge rece, aşa că e mai bine să o încălziţi înainte de o servi, asta dacă vă mai rămâne vreo porţie. :)
Poftă bună!
Comentarii
Trimiteți un comentariu