Treceți la conținutul principal

Pîine integrală cu adaos de mei și făină de soia



     Nu mai e nevoie să vă spun despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. Nu, nu m-am oprit din experimentat și din copt pâinea asta minunată, chiar dacă nu foarte des, dar o redescopăr cu uimire și mare drag de fiecare dată. Acum am încercat o variantă de pâine din amestec de făină integrală de grâu și speltă, la care am adăugat și puțină făină de soia și mei - descoperit recent și cu care tot vreau să experimentez. A ieșit o pâine densă, dar nu compactă, ci ușor pufoasă, cu gust plin și o culoare superbă. 

   Ingrediente
  • 160g maia albă, hrănită proaspăt, 100% hidratare
  • 210g apă
  • 140g făină integrală de grâu
  • 140g făină integrală de speltă
  • 30g făină de soia
  • 25g mei
  • 7g sare
       Am amestecat maiaua cu apa (inițial am pus doar 200g, la frământat am mai adăugat 10g, cantitatea de apă poate varia și în funcție de tipul de făină folosită), am adăugat făinurile și am lăsat amestecul 30 de minute la autoliză. Am adăugat apoi meiul și am frământat prin împăturiri circulare în vas aproximativ 15 minute. 
     Am mutat aluatul într-un vas uns cu puțin ulei de măsline, cu capac etanș și am efectuat 2 seturi de împăturiri la 50 de minute, după ultima împăturire l-am întors cu fața netedă în sus și l-am mai lăsat aproximativ jumătate de oră. 
     Am scos aluatul pe blatul bine înfăinat și i-am dat preformă rotundă, l-am acoperit și l-am lăsat să se relaxeze 20 de minute. 
     Apoi i-am dat forma finală de franzelă (batard), am pus-o în banetonul bine înfăinat, am pus banetonul într-o pungă curată pe care am legat-o bine și am lăsat-o să crească cam două ore și jumătate, spre 3 ore (e bine în faza asta să verificați aluatul, pentru că se comportă diferit în funcție de factorii de mediu - temperatură, umiditate). 
     Am încins cuptorul la 240 de grade C, înainte cu un sfert de oră de a introduce pâinea am pus un vas cu apă, pentru a crea aburi. Am răsturnat pâinea în tava încălzită și tapetată cu hârtie de copt (eu o pun în 3-4 straturi, încă nu mi-am luat piatră de copt, am făcut comandă, dar nu a ajuns încă, ceea ce mă scoate din papuci!), i-am făcut 3 crestături și am dat tava la cuptor. 
     Am lăsat pâinea să se coacă cu aburi cam 15 minute, apoi am scos tava cu apă și am mai lăsat-o să se coacă complet, cam 35-40 de minute, scăzând temperatura la 220 de grade C. De verificat când e coaptă eu o verific ciocănind-o ușor pe fund, dacă sună a gol, opresc focul. 
     Am mai lăsat pâinea în cuptorul oprit, cu ușa întredeschisă cam 10 minute, apoi am pus-o pe un suport de răcire și am acoperit-o cu un ștergar de bumbac, lăsând-o să se răcească complet peste noapte.

     Eu am mâncat pâinea asta în mai multe combinații, cel mai mult îmi place cu brânză frământată de capră și roșii, dar a mers bine și ca bază pentru bruschete cu roșii, usturoi, busuioc și un strop de ulei de măsline și cu pastă de măsline și usturoi. 

Poftă bună!



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so