Treceți la conținutul principal

Mucenici moldovenești


     Pentru că astăzi prăznuim Sfinții 40 de Mucenici, obiceiul în Moldova este să se facă niște colăcei, în formă de 8, copți și unși cu miere, apoi presărați cu miez de nucă măcinat. De obicei sunt făcuți cu aluat de pâine, de post, dar se mai fac (cum a fost cazul și anul acesta) și din aluat de cozonac. În zonele din Muntenia și Dobrogea se fac mucenicii mici și se fierb în apă cu miere, condimente și miez de nucă. Mie îmi plac mai mult cei moldovenești, recunosc, cu ei fiind obișnuită din copilărie, când făcea bunica mea de la Bacău (mamaia la Craiova nu făcea, că acolo nu e obiceiul ăsta). Singurul lucru care nu prea era pe placul meu era faptul că nu mi se păreau suficient de însiropați, însă acum, că am trecut eu la prestat, am remediat cu succes această mică problemă :P. Am trișat puțin la aluat, pentru că am folosit mașina de pâine pentru frământat, dar intrasem în criză de timp și mai aveam încă o groază de alte lucruri de făcut, așa că am ales varianta asta ajutătoare. Pentru aluat am folosit: 
  •  1kg făină albă (Boromir)
  • 150g unt
  • 200ml lapte
  • 4 ouă
  • 50g drojdie proaspătă
  • 1 lingură zahăr brut
  • 3 linguri miere
  • 1/2 linguriță sare
  • 1 lingură ulei
  • miezul de la 1/2 baton de vanilie
  • 1 linguriță coajă uscată de portocală
     Laptele l-am pus la încălzit pe foc împreună cu untul tăiat bucăți și batonul de vanilie de la care am luat miezul și le-am ținut pe foc până s-a înfierbântat laptele, dar nu să dea în clocot, amestecând să se topească untul. Temperatura trebuie să fie una suportabilă dacă bagi un deget în amestecul lichid (în jur de 40-45 grade C). Miezul de la batonul de vanilie l-am amestecat cu ouăle și sarea și le-am bătut bine, apoi am adăugat și coaja de portocală. Drojdia am amestecat-o cu o lingură de zahăr până s-a lichefiat și am lăsat-o puțin la o parte, să se activeze. Am pus în cuva mașinii în ordine ingredientele (amestecul de lapte, amestecul de ouă, uleiul, mierea, făina cernută și la final drojdia) și am pornit-o pe programul de frământat. După ce a început să dospească am luat jumătate  din aluat și l-am pus în alt vas, pentru că risca să dea pe dinafară. Am lăsat să crească până și-a dublat volumul, apoi am scos aluatul (i-am făcut în 3 ture, am luat din aluat cât am avut nevoie, restul a rămas acoperit să se mai odihnească, nu l-am deranjat până n-am avut nevoie), l-am împărțit (în total mi-au ieșit în jur de 30, dar nu toate la fel de mari, acum rămâne la dorința fiecăruia, cam cât de mari sau mici vreți să fie), am modelat 8-urile, le-am pus în tavă și le-am acoperit cu folie unsă cu puțin unt și le-am mai lăsat să crească vreo 15-20 de minute, le-am uns cu ou bătut cu o lingură de lapte și am dat tava la cuptorul preîncălzit la 180-190 de grade C până s-au rumenit frumos (18-20 de minute). I-am scos și i-am lăsat câteva minute să se răcorească. 


     Între timp, am făcut și siropul : 2 căni cu apă amestecate cu o lingură mare cu miere, sucul de la o portocală, un praf de scorțișoară și coajă rasă de portocală. Le-am dat în clocot și la final am pus (asta de moft :D) o lingură de Cointreau (lichior de portocale). L-am lăsat 2 minute deoparte.  

     Apoi am luat mucenicii  unul câte unul și i-am scăldat în sirop și pe față și pe dos, i-am scurs și i-am lăsat să se răcească. Apoi i-am glazurat.

     Glazura : miere și nucă măcinată. Am uns cu miere, cu o pensulă, fețișoarele mucenicilor și apoi am presărat din belșug miez de nucă pisată (am pisat miezul de nucă în mojar, dacă nu aveți folosiți mașina de tocat sau puneți miezul de nucă într-o pungă și zdrobiți-l cu un sucitor sau o sticlă - cu grijă, să nu faceți mai multe).
     Frumoși foc, gustoși - nu mai spun, mirosul din casă - o nebunie. Am început să-i dau de dimineață. Mai am! :) Și nu uitați, domnilor, astăzi aveți dezlegare la vin ;) . Merg de minune cu mucenici :)

Poftă bună!



Comentarii

  1. Tocmai fac si eu dupa reteta ta! Multumesc pentru explicatiile detaliate!:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu mare drag! Au ieșit foarte gustoși (părerea mea :)) )

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so