Treceți la conținutul principal

Cocoșel (coquelet) in lapte aromat



     Am hotărât să iau un cocoșel/cocoș pitic/coquelet când m-a dus cu cea mai bună prietenă a mea la o scurtă sesiune de cumpărături la un MegaImage mai mare, special pentru achiziționarea păsării menționate, căci ea vroia să facă musai rețeta lui Adi Hădean. Am găsit la raionul de carne congelată, sunt de la Edenia și au în medie cam 500g. Nu aveam musai nevoie, căci mai aveam de mâncare, dar am zis că nu strică să-l am la îndemână, în caz de necesitate. Și cum nici nu mai mâncasem sau gătisem așa ceva, chiar eram curioasă să văd cum e. Și acum a venit momentul, așa că, după o serioasă documentare, am hotărât să fac o combinație alpină  exotică, cu speranța că măcar voi avea ceva comestibil la prânz și sărmana pasăre nu va fi fost sacrificată în zadar. Am combinat arome exotice ce mie îmi plac nespus și nu am putut decât să aștept rezultatul final. Eu una nu am fost dezamăgită, am rămas plăcut impresionată de frăgezimea și gustul cărnii (v-am spus că e prima dată când mănânc asemenea carne). La pregătire, dacă e să găsesc ceva de reproșat, trebuie să fiți atenți și să mai aplicați o jumulire a păsării, căci deși m-am așteptat să fie curățat și numai bun de pus în cratiță, cocoșelul ăsta mai are câțiva fulgișori rătăciți. Așa că a trebuit să mă înarmez cu o pensetă înainte de a-l pregăti pentru gătit. Nu mi-a luat prea mult timp, dar nu pot spune că am fost foarte încântată să prestez operațiunea asta. În rest, toate au mers așa cum am plănuit, așa că în final a fost bine. 

Ingrediente

  • 1 cocoșel/coquelet de aproximativ 500g
  • 30g unt nesărat
  • 1 linguriță sare de mare
  • 4 căței de usturoi 
  • 400ml lapte
  • 1 linguriță turmeric
  • 1/2 linguriță chimion măcinat
  • 1/2 linguriță piper negru măcinat
  • 2 steluțe de anason
  • 2 batoane scorțișoară
     Am încălzit untul într-o tigaie, am sărat și am rumenit pasărea în unt pe toate părțile, apoi am scos-o din tigaie și am pus-o într-un vas ceramic, cu pieptul în jos, am acoperit cu folie și l-am lăsat deoparte în așteptarea sosului, înainte de a intra la cuptor. În untul rămas în tigaie am călit cățeii de usturoi tocați mărunt și condimentele, nu mai mult de 30 de secunde, să nu se ardă, apoi am turnat laptele și am lăsat să clocotesca 2-3 minute. Am turnat laptele aromat peste cocoșel și am dat vasul la cuptorul preîncălzit la 180 de grade C, acoperit, pentru 30 de minute. Am descoperit vasul și l-am mai lăsat 30-40 de minute la cuptor, stropindu-l din când în când cu sosul din vas și întorcându-l, să se rumenească bine peste tot. L-am scos de la cuptor și l-am lăsat acoperit încă vreo 10 minute.
     M-am gândit ce garnitură aș putea să fac pentru pasărea mea aromată. Evident, un orez simplu, care să nu acopere aromele, mi s-a părut ideea cea mai bună, dar mi-am zis eu să-l fac mai special, așa că am folosit și niște lapte de cocos. Cantitățile pe care le-am folosit sunt pentru 2 porții.

  • 125g orez basmati
  • 200ml apă
  • 200ml lapte de cocos (lichid, nu din cel cremă)
  • 1 vârf de cuțit cu sare
    Am pus toate ingredientele într-o cratiță, pe foc mare, până au dat în clocot, apoi am scăzut focul la minim, am acoperit cratița cu un capac etanș și l-am lăsat să fiarbă așa cam 10 minute. Am stins focul și am mai lăsat orezul să se odihnească tot vreo 10 minute, apoi l-am afânat ușor cu furculița și am presărat peste pătrunjel tocat.

     Și așa am pregătit un prânz ușor și sățios, chiar nu m-am gândit și nu am avut așteptări, pentru că nu știam la ce să mă aștept de la carnea de cocoșel, dar pentru mine a fost o revelație plăcută. O să mai încerc și alte rețete, mi-au făcut cu ochiul cele de aici, dar m-am mai gândit și eu la câteva combinații. Acum timp să am să le încerc și chef, și să fim noi sănătoși :).

Poftă bună!



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Crap la cuptor cu usturoi

E o rețetă super rapidă, delicioasă și aspectuoasă. Aveți nevoie de:
crap, o bucată fără cap, fără coadă, eviscerat, curățat și crestatsarepiper boabecâțiva căței de usturoi (eu am pus vreo 4), tăiați feliuțecimbru (eu am folosit proaspăt)ulei de măsline (o lingură)1 lămâie vin alb sec, cam 100mlCrapul se spală și se usucă cu prosoape de bucătărie, se sărează și se lasă cam jumătate de oră la frigider. Apoi se introduc în crestături și în interiorul peștelui feliuțele de usturoi, boabele de piper, feliuțe de lămâie și cimbrul. Se stropește cu puțin ulei de măsline și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade. Cînd este aproape gata se stropește cu vinul și se mai lasă 5-10 minute. În total stă la cuptor 20, maxim 30 de minute. Și arată cam așa când e gata:



Merge cu  mămăliguță și un mujdei cremos. Iar pentru o savoare și mai mare, puteți pune puțin unt aromat peste el la servire ;)

Poftă bună!

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :) 
     Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot. 
     Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul somonului.      …

File de somn la tigaie în unt și lămâie

Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fileul de …