Treceți la conținutul principal

Cheesecake cu apă de trandafiri și rodie



     A venit ziua din an în care îl sărbătorim pe al meu cumnat și ce cadou mai frumos cu care să-l „ameninț” am la îndemână eu, da, nu e foarte dificil de presupus, un ceva bun. La cererea destinatarului, trebuia să fie ceva bun, cu fructe, actuala lui soție și a mea soră proprie și personală mi-a sugerat să fie un cheesecake. Mă credeți sau nu, n-am făcut multe cheesecake-uri la viața mea, nu știu de ce, deși am studiat problema în câteva rânduri și  știam procesul tehnologic. Așa că nu fără ceva emoții am compilat eu toate informațiile și am făcut ce vedeți aici. 

Blat

  • 200g biscuiți digestivi
  • 80g unt topit
  • 1 lingură extract de vanilie
     Am sfărâmat bine biscuiții și i-am amestecat cu untul topit și extractul de vanilie. Am presat cu o lingură aluatul într-o formă de tort din silicon (cu diametrul de 23cm) și am pus-o la frigider cât am amestecat ingredientele pentru umplutură.

Umplutura 


  • 300g mascarpone
  • 200g cremă de brânză (Philadelphia)
  • 1 lingură apă de trandafiri
  • 1 lingură extract de vanilie
  • 100g zahăr fin
  • 3 linguri smântână grasă
  • 3 ouă ecologice
  • 1 lingură făină
     În primul rând vreau să menționez faptul că toate ingredientele pentru umplutură au fost ținute cam o oră la temperatura camerei. Am amestecat brânzeturile cu smântâna, am adăugat zahărul, apa de trandafiri și extractul de vanilie, ouăle unul câte unul, amestecând bine să se omogenizeze și apoi am presărat și făina și am amestecat-o și pe ea la fel de bine, să nu se facă cocoloașe. Am turnat umplutura în forma de tort peste blatul de biscuiți și am dat-o la cuptorul preîncălzit la 170 de grade C pentru aproximativ o oră și jumătate. Am stins focul și am lăsat cheesecake-ul să se răcească în cuptorul stins, apoi l-am dat la frigider peste noapte până a doua zi, când l-am ornat și expediat sărbătoritului.

Glazură și decor


  • 200ml smântână de frișcă ținută la rece
  • 1 lingură zahăr pudră
  • 1 linguriță apă de trandafiri
  • 1 rodie curățată, apoi lăsate semințele la scurs
  • boboci uscați de trandafir (eu aveam din cei pe care îi folosesc la ceai, dar puteți găsi petale sau boboci de trandafir pentru decor aici)
     Am bătut bine smântâna rece cu zahărul pudră până s-a întărit, am adăugat apa de trandafiri și apoi am aranjat-o cu o paletă deasupra cheesecake-ului. Peste am presărat semințele de rodie și am decorat cu bobocii de trandafir.

     Până să vină să-și recupereze cadoul al meu cumnat, l-am ținut la frigider (cam 2 ore), cu mica pauză de pozat și cu extragerea (cu permisiunea sărbătoritului) unei mici feliuțe, tot în scop artistic și de degustat, totuși, căci eram curioasă și eu să văd ce minune a ieșit. Dacă vă întrebați de ce nu m-am dus și eu ca omul la ei să-l savurăm împreună, să știți că eram cam virusată și n-am vrut să le întorc virușii de care au suferit și ei acum o săptămână, nu de alta, dar ei de mâine merg la scârbiciu și copiii la școli și nu cred că ar fi apreciat momentul. 
   Aseară m-a sunat soră-mea să-mi spună că mai rămăseseră doar 2 felii din cheesecake, așa că-mi imaginez că l-au mâncat cu drag.
     Din feliuța pe care am degustat-o și eu, am tras următoarele concluzii: consisteța e cremoasă, e suficient de dulce, nu foarte tare, aroma apei de trandafir e delicată (la un moment dat mi-a fost teamă să nu fie prea puternică) și se potrivește cu rodia crănțănicioasă și ușor acrișoară. Pentru mine e o rețetă reușită, pe care o s-o mai prestez și cu alte ocazii.
    A! Încă o dată „La mulți aaaaaaaaaaaani!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!” pentru al meu cumnățel drag! Să ne trăiești și să-ți mai fac multe prăjiturele bune și de acum înainte! :D

Poftă bună!




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so