Treceți la conținutul principal

Bezele cu nuci, cafea și ciocolată negră

     Sună bine, nu? :P Sunt la fel de bune pe cât de bine sună numele și arată pe măsură. E un răsfăț desăvârșit, o încântare a simțurilor, o nebunie ... :)) Se vede treaba că tare mi-au plăcut bezelele astea de le descriu așa ;) Să știți că da! Tot mi-au rămas albușuri de la Pasteis de nata și nu vroiam să aștept să experimentez alte macarons, așa că am găsit rețeta asta într-un folder și mi s-a părut interesantă, așa că am încercat-o și nu mi-a părut rău :)

     Ingrediente
  • 4 albușuri (eu le-am ținut la temperatura camerei)
  • 1 vârf de cuțit cu sare
  • 1 cană zahăr (eu am folosit pudră)
  • 150g nuci tocate fin
  • 1 lingură cafea solubilă
  • 25g ciocolată neagră tocată fin
  • 2 linguri amidon
     Am bătut cu mixerul la viteză medie albușurile spumă cu sarea, apoi am mărit viteza mixerului și am adăugat zahărul, câte o lingură până amestecul a devenit tare, dar fără să aibă un aspect de uscat. Am presărat, pe rând, nucile, cafeaua solubilă, ciocolata și amidonul și le-am încorporat cu o spatulă în albușuri. Cu o lingură am pus grămăjoare din amestec pe tava tapetată cu hârtie de copt, cam la 5 cm unele de celelalte. Am dat tava la cuptorul preîncălzit la 150 de grade C până s-au uscat (la atingere nu s-au lipit de deget), aproximativ 40 de minute la cuptorul meu, acum depinde foarte mult de tipul de cuptor pe care îl aveți (al meu e clasic, cu gaz). Apoi am scos bezelele cu hârtie de copt cu tot pe un grătar și le-am lăsat să se răcescă. Dacă vreți să le depozitați, așezați-le într-un recipient închis ermetic, între foi cerate, dar nu cred că mai apucă să stea :)).
     Sunt crocante pe dinafară, moi și gumate pe dinăuntru. Cafeaua, nucile și ciocolata merg de minune împreună. Eu le-am savurat cu o ceșcă de cafea arăbească, cu cardamon, neagră. Superbe! :)

Poftă bună! 



Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc
2 comentarii
Citiți mai multe

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe