Treceți la conținutul principal

Pâine scoțiană (Scottish soda bread)


     E una dintre pâinile de criză .. de criză de timp sau de foarte mare foame :)) Pentru că e fără dospire, se amestecă ingredientele, se face frumușică și hop țop cu ea la cuptor. 
     Am amestecat 2 căni cu făină integrală de grâu cu 1 cană cu făină neagră, 1/2 cană fulgi de ovăz, 1 linguriță rasă praf de copt, 1 linguriță rasă bicarbonat de sodiu, 1/2 linguriță cu sare și 3 linguri cu unt topit. Apoi am făcut în mijlocul amestecului o gropiță și am turnat 1 cană și jumătate cu lapte bătut și am amestecat cu lingura până a început să se adune compoziția. Pe planșeta de frământat am mai pus 1/2 de cană cu fulgi de ovăz, am turnat aluatul și l-am mai frământat cam 1 minut, strângând și fulgii de ovăz în compoziție, astfel încât să rămână un strat generos de fulgi la suprafața aluatului. Am modelat apoi aluatul în formă de pâinică rotundă, am pus-o în tavă pe o foaie de copt, am făcut cu cuțitul de tăiat aluat 2 incizii în cruce pe suprafața ei, am mai uns-o pe deasupra cu puțin unt topit și am bagat tava în cuptorul preîncălzit la 190 de grade C pentru aproximativ 40 de minute (eu verific dacă e gata ciocănind pâinica și când sună a gol, atunci e semn că-i coaptă).
     Am scos pâinica pe un grilaj, am mai uns-o cu nițel unt și am lăsat-o să se răcească. Recunosc, nu am rezistat prea mult, că mirosea prea bine, așa că am tăiat un colț, pe care l-am mâncat cu unt. Bunuț, bunuț!
     Dacă aveți răbdare, trebuie să lăsați pâinica să se răcească cam patru ore înainte să o tăiați. Azi de dimineață am uns o felie cu cremă de brânză de capră și am mâncat-o cu castraveți. De plăcut, mi-a plăcut, mai aveam un pic și mâncam jumătate de pâine, dar m-am oprit cu simț de răspundere, nu de alta, dar nu am dispoziția necesară să fac câte o pâine în fiecare zi ... sau la 2 zile :)). S-auzim numai de bine!

Poftă bună! 



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Ciocanele marinate la cuptor

Rumene, crocante, fragede de ți se topesc în gură ... Ce ziceți? Ați încerca? Eu am mâncat :P Și mi-au plăcut mult de tot. Nu știu dacă din cauza faptului că n-am mai mâncat de mult timp pulpe sau chiar sunt așa de bune pe cât mi s-au părut mie. Și pentru că mai trebuie din când în când să fac câte o dedicație, pentru că îi știu pe câțiva dintre voi, cei care urmăriți nebunelile mele culinare, rețeta asta e pentru Dan Marcoci (salutare!) - sper să faci și tu și chiar te rog, spune-mi cum ți-au ieșit și dacă ți-au plăcut :)
Aveți nevoie de:
ciocănele de pui - eu am folosit o cutie care avea 7 bucăți1 lingură de miere1 lingură sos de soia1 lingură sos Worchester (eu am folosit din cel de la Fuchs)1/2 linguriță cardamon1/2 linguriță nucșoară2 linguri ulei de arahide 1 praf  de piper     Am spălat bine ciocănelele, le-am uscat cu prosoape de bucătărie și le-am pus într-o pungă cu fermoar. Am turnat peste amestecul de sosuri și condimente și le-am agitat bine, bine, apoi le-am lăsat pe…