Kitchening

     De multe ori mă uit prin magazine la diverse produse, citesc etichetele și mă întreb dacă nu pot face așa ceva și acasă. „De ce să mă chinui să fac acasă?” vă veți întreba. Mie una, pe lângă faptul că îmi place să mănânc mai mult din ce fac în casă, îmi place să știu ce ingrediente sunt acolo și îmi place să pun acolo ce vreau eu, combinații pe care e posibil să nu le găsesc. Și poate să-mi spună oricine orice, tot mai bune sunt cele făcute de mine :P. Dar cum gusturile nu de dispută și nu se discută, fiecare face ce vrea, însă eu vă propun o rețetă pe cât de ușoară, pe atât de gustoasă, un ceva ce poate fi luat în geantă pentru o gustare pe drum, ceva sănătos, bun și dulce de dat copiilor. Eu am testat rețeta și pe cei mici și pe cei mari și s-au declarat mulțumiți. Ceea ce m-a făcut și pe mine fericită, așa că vă împărtășesc bunătatea asta cu speranța că o veți încerca cât mai curând.   Ingrediente  100g (o pungă) fulgi de orez expandat (...

     Bine că s-a deschis un Kaufland lângă mine, că acum pot și eu să-mi iau liniștită rubarbă, fără să mă mai rog de prieteni să caute în disperare :)). Și pentru că nu e ceva cu care am crescut, recunosc, nici nu prea știu ce să fac cu ea. Așa că am mai apelat și la ajutor, întrebându-mi o prietenă care face cea mai bună prăjitură cu rubarbă și bezea de pe planetă - în opinia mea- dar nu m-am încumetat să o fac, și m-am grăbit să folosesc, totuși, mănunchiul de rubarbă pe care îl aveam, să nu cumva să uit de el. Am făcut un fel de compot cu rubarbă și căpșune, bun, bun, pe care l-am mâncat rapid și apoi am dat de cutia cu perle de tapioca, cu  care vroiam să experimentez de ceva vreme, dar n-am mai apucat din diverse motive. Am căutat să văd cum se pregătește tapioca, mi-am făcut o idee despre ce e vorba și m-am apucat de treabă. Nu imediat, având în vedere că a trebuit să las tapioca peste noapte la înmuiat în apă. Dar a doua zi am executat minunata budincă...

     Am mai făcut o dată covrigi de genul ăsta, partea proasă e că mi-am notat pe o hârtie cantitățile și am rătăcit-o pe undeva, că n-am mai găsit-o. Așa că mi-am spus că trebuie să încerc din nou, de data asta, însă, m-am grăbit și să notez rețeta, să nu mai pățesc cine știe ce accident și s-o rătăcesc din nou :)). Nu am făcut o cantitate mare, pentru că, fiind o rețetă nouă, nu știam care va fi rezultatul, însă cu siguranță o să repet experimentul, întrucât au ieșit niște covrigi delicioși, cu coaja crocantă și miezul pufos, apreciați deopotrivă de un reprezentant biped și unul patruped - da, da, Kittylina mea e mare fană a aluaturilor cu maia, am observat eu :)). Și cu ocazia asta mi-am inaugurat și piatra de copt, căci de mult o așteptam :x.      Am avut niște rămășițe de maia albă și de secară, pe care le-am reîmprospătat înainte cu o zi, însă numai cu făină albă. Având în vedere că ambele mele maiele sunt ținute la 100% hidratare, am aplica...

„ Verde crud, verde crud/Mugur alb și roz și pur/Vis de-albastru și azur,/Te mai văd, te mai aud. ” (G. Bacovia)       Nu, n-am luat-o razna, dar exact versurile astea mi-au venit în minte când mă plimbam agale prin piață, încercând să mă hotărăsc cu ce să-mi mai umplu desaga :)). Și am rămas fixată pe mazărea proaspătă, de o culoare superbă - de unde și digresiunea poetică. căci nu știu alt motiv mai bun ca acela de a admira minunatele fructe și legume de sezon pentru a-mi aminti diverse versuri învățate cu trudă în ani de pregătire filologică :)). Și cum am ajuns acasă pe jumătate leșinată de foame (și nu, nu am plecat la piață nemâncată, dar cum eu mă învârt prin piață suficient de mult, între masa mâncată de dimineață și momentul în care m-am întors de la cumpărături să tot fi trecut vreo 3 ore!), am pus toate cumpărăturile la locul lor, am spălat ce era de spălat și am pus o oală mare cu apă la fiert, căci primul lucru la care m-am gândit a fost...

     Nu mai e nevoie să vă spun despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. Nu, nu m-am oprit din experimentat și din copt pâinea asta minunată, chiar dacă nu foarte des, dar o redescopăr cu uimire și mare drag de fiecare dată. Acum am încercat o variantă de pâine din amestec de făină integrală de grâu și speltă, la care am adăugat și puțină făină de soia și mei - descoperit recent și cu care tot vreau să experimentez. A ieșit o pâine densă, dar nu compactă, ci ușor pufoasă, cu gust plin și o culoare superbă.     Ingrediente 160g maia albă, hrănită proaspăt, 100% hidratare 210g apă 140g făină integrală de grâu 140g făină integrală de speltă 30g făină de soia 25g mei 7g sare        Am amestecat maiaua cu apa (inițial am pus doar 200g, la frământat am mai adăugat 10g, cantitatea de apă poate varia și în funcție de tipul de făină folosită), am adăugat făinurile și am lăsat amestecul 30 de minute la autoliză. Am adăuga...

     A venit vara! Bine, știu că a venit ea mai încet și pentru mulți nu-i motiv de bucurie, dar mie îmi place vara, pentru că îmi place căldura și iubesc soarele. Și ca la orice început de vară, eu am răcit! :)) Nu râdeți, chiar am răcit, dar asta nu m-a împiedicat să fac unul dintre deserturile mele preferate de vară, iaurt înghețat adică, pe care l-am combinat cu ultimul pachet de zmeură rămasă în congelator și un sos de mentă delicios, cu melasă de rodii. Yammi nevoie mare, nu se face foarte greu și potolește pofta de ceva dulce și rece în zilele arzătoare de vară și nu numai.    Ingrediente 2 căni iaurt gras (eu am avut Cedra de la Napolact) 1 cană zmeură 2 linguri miere 3 linguri limoncello      Le-am amestecat într-un blender și apoi am dat vasul la congelator cam o jumătate de oră. L-am scos si am mai mixat o dată compoziția, o parte din ea am turnat-o în forme de silicon, în care am pus câte o linguriță cu sirop de ...

     Stăteam eu așa și mă gândeam ce băuturi alcoolice prefer. Nu sunt o băutoare nici măcar moderată, dar atunci când beau ceva, prefer să fie un vin bun, dacă-i alb să fie sec sau demisec, dacă-i roșu, demisec sau demidulce. Și dintr-un motiv pe care nu-l pot explica, îmi place vinul roșu cu aromă fructată și poate de aceea mi-a plăcut mult și sangria, pe care n-am băut-o la mama ei, în Spania sau Portugalia, ci doar pe plaiurile natale, dar mi-a stârnit curiozitatea. Și m-am documentat eu bine, bine și m-am gândit că dacă tot am fructe la îndemână și o sticlă de vin ce zăcea cu slabe speranțe de a fi băută în viitorul apropiat ca atare, m-am hotărât să încerc să văd ce-mi iese. Rău nu avea ce să fie, așa că am adunat toate cele de trebuință, le-am amestecat și mi-a ieșit o licoare parfumată, numai bună de savurat într-o zi călduroasă cu prietenii.    Ingrediente 3 căni vin roșu demidulce (eu am avut un Merlot de la Recaș și puțină Fet...