Treceți la conținutul principal

Iaurt înghețat cu zmeură și sirop de mentă



     A venit vara! Bine, știu că a venit ea mai încet și pentru mulți nu-i motiv de bucurie, dar mie îmi place vara, pentru că îmi place căldura și iubesc soarele. Și ca la orice început de vară, eu am răcit! :)) Nu râdeți, chiar am răcit, dar asta nu m-a împiedicat să fac unul dintre deserturile mele preferate de vară, iaurt înghețat adică, pe care l-am combinat cu ultimul pachet de zmeură rămasă în congelator și un sos de mentă delicios, cu melasă de rodii. Yammi nevoie mare, nu se face foarte greu și potolește pofta de ceva dulce și rece în zilele arzătoare de vară și nu numai.


   Ingrediente
  • 2 căni iaurt gras (eu am avut Cedra de la Napolact)
  • 1 cană zmeură
  • 2 linguri miere
  • 3 linguri limoncello
     Le-am amestecat într-un blender și apoi am dat vasul la congelator cam o jumătate de oră. L-am scos si am mai mixat o dată compoziția, o parte din ea am turnat-o în forme de silicon, în care am pus câte o linguriță cu sirop de mentă, și am pus câte un băț pentru înghețată pe băț, cealaltă parte de compoziție am lăsat-o în vas și le-am dat pe toate din nou la congelator. Am mai scos și am mixat compoziția din vas încă de 2 ori. Dacă aveți mașină de înghețată, folosiți-o după instrucțiunile producătorului (cu ocazia asta mi-am amintit a nu știu câta oară că ar fi bine să fac ceva cercetări în domeniu să-mi iau o mașină de făcut înghețată, că nu mai merge! :)) ).

   Sirop de mentă
  • 1/4 cană melasă de rodii
  • 1/4 cană apă
  • 1/4 cană mentă proaspătă tocată
     Am pus apa și melasa într-o crăticioară pe foc mediu spre mare cam 10 minute, până s-au omogenizat bine și a început să scadă cantitatea de lichid, apoi am dat cratița la o parte de pe foc și am pus menta tocată. Am pus un capac peste cratiță și am lăsat să se infuzeze menta până s-a răcit compoziția, apoi am strecurat lichidul și am presat bine menta în strecurătoare să scot din ea toată aroma, apoi am aruncat-o, căci și-a terminat treaba. Siropul astfel rezultat l-am pus într-un borcan cu capac etanș și până la folosire l-am pus în frigider.

     O porție din iaurtul meu înghețat am mâncat-o și imediat ce s-a răcit, cu sirop de mentă turnat cu generozitate deasupra, dar cum cantitatea  pe care am făcut-o a fost mult mai mare, n-am putut s-o dau gata odată, așa că restul l-am dat la congelator. Când am mai vrut să mănânc am avut grijă să scot vasul cam cu 10-15 minute înainte, să se mai încălzească și să fie compoziția cremoasă, nu bloc de gheață. Iaurtul pe care l-am pus pe băț a ieșit tare haios și mă gândesc că e o variantă super amuzantă și pentru cei mici. Oricum, mie una mi-a plăcut mult de tot, e o alternativă sănătoasă la înghețatele mult prea dulci și pline de chimicale din comerț. Și e nemaipomenit și în alte combinații, pe care eu le voi încerca cu mare drag vara asta și, bineînțeles, o să vă țin la curent cu ce mai meșteresc :).

Poftă bună!




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Crap la cuptor cu usturoi

E o rețetă super rapidă, delicioasă și aspectuoasă. Aveți nevoie de:
crap, o bucată fără cap, fără coadă, eviscerat, curățat și crestatsarepiper boabecâțiva căței de usturoi (eu am pus vreo 4), tăiați feliuțecimbru (eu am folosit proaspăt)ulei de măsline (o lingură)1 lămâie vin alb sec, cam 100mlCrapul se spală și se usucă cu prosoape de bucătărie, se sărează și se lasă cam jumătate de oră la frigider. Apoi se introduc în crestături și în interiorul peștelui feliuțele de usturoi, boabele de piper, feliuțe de lămâie și cimbrul. Se stropește cu puțin ulei de măsline și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade. Cînd este aproape gata se stropește cu vinul și se mai lasă 5-10 minute. În total stă la cuptor 20, maxim 30 de minute. Și arată cam așa când e gata:



Merge cu  mămăliguță și un mujdei cremos. Iar pentru o savoare și mai mare, puteți pune puțin unt aromat peste el la servire ;)

Poftă bună!