Treceți la conținutul principal

Biscuiți


    Nu știu cum să le zic, biscuiți sau scones? Diferența dintre ei e doar de ce mai adăugăm, biscuiții sunt varianta americană, sunt serviți la mâncare, scones, de obicei, sunt făcuți cu fructe sau alte cele înăuntru și sunt varianta britanică. Eu am adaptat rețeta de pe Joy of Baking (unul dintre preferatele mele în ale bunătăților la cuptor :x) și am folosit făină integrală,am mărit cu 20ml cantitatea de lapte, iar untul l-am fărâmițat cu degetele. Au fost minunate la micul dejun cu unt și un pic de cremă de portocale (mergea și cu gem sau dulceață, cred, dar eu asta am văzut în frigider și mi s-a făcut poftă).

    Ingrediente
  • 325g făină integrală
  • 2 1/2 lingurițe praf de copt
  • 1/2 linguriță sare
  • 1 linguriță zahăr
  • 113g unt rece
  • 200ml lapte
  • 1 ou
    Pentru uns: 1 ou bătut cu o lingură de lapte

    Șmecheria e să nu amesteci aluatul mult, să rămână așa, cu cocoloașe prin el. Și eu am preferat varianta amestecatului ingredientelor de mână și nu cu aparatul, pentru că e mai simplu și nu am atât de mult de spălat după :P. Am amestecat făina cu sarea și praful de copt, apoi am tăiat untul (trebuie să fie rece, rpoaspăt scos din frigider) cubulețe mici și l-am amestecat cu vârfurile degetelor, făcând mici cocoloașe, dar repede, să nu se topească untul. Apoi am adăugat în mijloc laptele amestecat cu oul bătut puțin și le-am amestecat până a absorbit făina tot lichidul, nu mai mult. Am pus aluatul pe masa de lucru pe care am presărat puțină făină și l-am mai frământat doar o idee, până am obținut un aluat omogen, pe care l-am întins cu mâna. Am tăiat biscuiții cu un pahar (trebuie să-mi iau și eu forme din alea de tăiat, musai!), i-am pus în tavă pe o foaie de copt, iar uns cu amestecul de ou și lapte și i-am dat la cuptorul preîncălzit la 200 de grade C pentru vreo 15-20 de minute. După cum vă spuneam eu am mâncat doi biscuiți proaspăt scoși din cuptor cu unt și puțină cremă de portocale, dar merg și cu gem sau brânză sau chiar lângă o mâncare cu sos, în loc de pâine. Sunt fragezi, se fac repede(eu i-am terminat în vreo jumătate de oră), sunt mai buni calzi, într-adevăr, dar pot fi încălziți în cuptor și a doua zi. O să mai fac, o să încerc și varianta cu lapte bătut și cu alt tip de făină și cu ceva în plus prin ei, gen brânză sau ierburi. Și musai să fac și niște scones, pentru că sunt chiar curioasă cum sunt. Dar am o presimțire că sunt cel puțin la fel de buni ca și biscuiții ăștia și mă gândesc cu groază că se duce pe pajiște dieta mea :)) Nu-i bai, o să dublez sportul ;)
Poftă bună!






Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Ciocanele marinate la cuptor

Rumene, crocante, fragede de ți se topesc în gură ... Ce ziceți? Ați încerca? Eu am mâncat :P Și mi-au plăcut mult de tot. Nu știu dacă din cauza faptului că n-am mai mâncat de mult timp pulpe sau chiar sunt așa de bune pe cât mi s-au părut mie. Și pentru că mai trebuie din când în când să fac câte o dedicație, pentru că îi știu pe câțiva dintre voi, cei care urmăriți nebunelile mele culinare, rețeta asta e pentru Dan Marcoci (salutare!) - sper să faci și tu și chiar te rog, spune-mi cum ți-au ieșit și dacă ți-au plăcut :)
Aveți nevoie de:
ciocănele de pui - eu am folosit o cutie care avea 7 bucăți1 lingură de miere1 lingură sos de soia1 lingură sos Worchester (eu am folosit din cel de la Fuchs)1/2 linguriță cardamon1/2 linguriță nucșoară2 linguri ulei de arahide 1 praf  de piper     Am spălat bine ciocănelele, le-am uscat cu prosoape de bucătărie și le-am pus într-o pungă cu fermoar. Am turnat peste amestecul de sosuri și condimente și le-am agitat bine, bine, apoi le-am lăsat pe…