Treceți la conținutul principal

Negrese cu migdale și merișoare


   
   Despre negresele astea nu pot să spun decât că le-am făcut pentru o persoană specială pentru mine. Punct. Sper să-i placă.(Și să nu vadă postul ăsta înainte să le primească :P).
   Rețeta a fost inspirată de aici, cu modificările pe care le veți vedea. 



   Ingrediente
  • 85g unt
  • 225g ciocolată (74% cacaco, eu folosesc una de la MegaImage, marca lor)
  • 150g zahăr brut
  • 2 ouă (mai măricele au fost ele, așa)
  • 1 lingură cacao
  • 1 lingură extract de vanilie
  • 30g amidon
  • 100g migdale (le-am pus puțin în cuptor înainte)
  • 100g merișoare uscate
   Untul și ciocolata le-am topit la foc mic, ouăle le-am bătut cu mixerul bine, bine, împreună cu zahărul, până s-au făcut așa, înspumate, peste ciocolată am pus cacaoa, vanilia, apoi am adăugat amidonul, amestecul de oua, puțin câte puțin, după fiecare adăugare din amestecul de ou am amestecat super bine compozitia, să se înglobeze ouăle, la sfârșit am amestecat cam un minut și ceva, la final am adăugat migdalele tocate și merișoarele. Am turnat compoziția într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și unsă cu puțin unt și am dat tava la cuptorul preîncălzit la 175 de grade C cam 20-25 de minute. Am scos tava și am lăsat să se răcească puțin compoziția, am scos negresa pe un grătar și am lăsat-o încă puțin să se mai răcească, apoi am tăiat-o și a ieșit ce vedeți. Eu am gustat așa, în avanpremieră și chiar mi-a plăcut ce a ieșit, dar ... după cum am spus, aștept verdictul final. Sper să fie unul bun, chiar am emoții. Țineți-mi pumnii! Și încercați și voi rețeta asta.
Poftă bună!










Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Ciocanele marinate la cuptor

Rumene, crocante, fragede de ți se topesc în gură ... Ce ziceți? Ați încerca? Eu am mâncat :P Și mi-au plăcut mult de tot. Nu știu dacă din cauza faptului că n-am mai mâncat de mult timp pulpe sau chiar sunt așa de bune pe cât mi s-au părut mie. Și pentru că mai trebuie din când în când să fac câte o dedicație, pentru că îi știu pe câțiva dintre voi, cei care urmăriți nebunelile mele culinare, rețeta asta e pentru Dan Marcoci (salutare!) - sper să faci și tu și chiar te rog, spune-mi cum ți-au ieșit și dacă ți-au plăcut :)
Aveți nevoie de:
ciocănele de pui - eu am folosit o cutie care avea 7 bucăți1 lingură de miere1 lingură sos de soia1 lingură sos Worchester (eu am folosit din cel de la Fuchs)1/2 linguriță cardamon1/2 linguriță nucșoară2 linguri ulei de arahide 1 praf  de piper     Am spălat bine ciocănelele, le-am uscat cu prosoape de bucătărie și le-am pus într-o pungă cu fermoar. Am turnat peste amestecul de sosuri și condimente și le-am agitat bine, bine, apoi le-am lăsat pe…