Treceți la conținutul principal

Clătite albastre


   Să mor de inimă și alta nu când am văzut ce culoare a căpătat aluatul meu de clătite cu afine pe care le-am făcut repejor, repejor cu ocazia vizitei lui Ralu, că doar nu era să vină fata la mine și eu s-o tratez cu indiferență! :P Vă dați seama, afinele au fost reponsabile de coloritul interesant al clătitelor mele, dar n-a fost nici o problemă, au ieșit niște minuni delicioase, sățioase, înmiresmate ... Ce să mai ... bune, bune de ... mâncat! Ceea ce am și făcut, că doar nu era să ne uităm la ele :)) Au ieșit din cantitățile pe care le-am folosit 8 clătite, umflățele, fumușele, mânca-le-ar mama pe ele :D 

   Ingrediente
  • 1 cană și jumătate făină de orez
  • 1/2 linguriță sare
  • 1 linguriță praf de copt
  • 1 ou
  • 1g extract de stevie îndulcitor
  • 1 cană lapte concentrat neîndulcit
  • 2 linguri ulei din sâmburi de struguri
  • 2 linguri suc proaspăt de portocale
  • 1 lingură extract de vanilie
  • 1/2 cană afine
  • puțin unt pentru copt clătitele
  •   pentru decor: afine, o linguriță zahăr brut, sirop de arțar
   Am amestecat ingredientele uscate, separat pe cele umede, apoi le-am combinat, am pus și afinele până s-au amestecat toate ingredientele uniform, nu mult, să fie pufoase. Am copt clătitele în tigaie cu puțin unt și pe fiecare imediat după ce le-am scos le-am uns cu sirop de arțar și le-am păstrat la cald până le-am copt pe toate, apoi le-am decorat cu afine, pe care le-am amestecat cu zaharul brut. Asta a fost tot. Le-am făcut și le-am păpat, ne-au plăcut, încercați-le și voi!
Clătitele albastre-așa au ieșit ele, nu e nimic în neregula cu culorile :))
O clătită pentru mine
Și am mâncat-- bucățică cu bucățică ...
... până la ultima ...
... pe care am mâncat-o! 

Poftă bună!
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc
2 comentarii
Citiți mai multe

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe