Treceți la conținutul principal

Clătite albastre


   Să mor de inimă și alta nu când am văzut ce culoare a căpătat aluatul meu de clătite cu afine pe care le-am făcut repejor, repejor cu ocazia vizitei lui Ralu, că doar nu era să vină fata la mine și eu s-o tratez cu indiferență! :P Vă dați seama, afinele au fost reponsabile de coloritul interesant al clătitelor mele, dar n-a fost nici o problemă, au ieșit niște minuni delicioase, sățioase, înmiresmate ... Ce să mai ... bune, bune de ... mâncat! Ceea ce am și făcut, că doar nu era să ne uităm la ele :)) Au ieșit din cantitățile pe care le-am folosit 8 clătite, umflățele, fumușele, mânca-le-ar mama pe ele :D 

   Ingrediente
  • 1 cană și jumătate făină de orez
  • 1/2 linguriță sare
  • 1 linguriță praf de copt
  • 1 ou
  • 1g extract de stevie îndulcitor
  • 1 cană lapte concentrat neîndulcit
  • 2 linguri ulei din sâmburi de struguri
  • 2 linguri suc proaspăt de portocale
  • 1 lingură extract de vanilie
  • 1/2 cană afine
  • puțin unt pentru copt clătitele
  •   pentru decor: afine, o linguriță zahăr brut, sirop de arțar
   Am amestecat ingredientele uscate, separat pe cele umede, apoi le-am combinat, am pus și afinele până s-au amestecat toate ingredientele uniform, nu mult, să fie pufoase. Am copt clătitele în tigaie cu puțin unt și pe fiecare imediat după ce le-am scos le-am uns cu sirop de arțar și le-am păstrat la cald până le-am copt pe toate, apoi le-am decorat cu afine, pe care le-am amestecat cu zaharul brut. Asta a fost tot. Le-am făcut și le-am păpat, ne-au plăcut, încercați-le și voi!
Clătitele albastre-așa au ieșit ele, nu e nimic în neregula cu culorile :))
O clătită pentru mine
Și am mâncat-- bucățică cu bucățică ...
... până la ultima ...
... pe care am mâncat-o! 

Poftă bună!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Crap la cuptor cu usturoi

E o rețetă super rapidă, delicioasă și aspectuoasă. Aveți nevoie de:
crap, o bucată fără cap, fără coadă, eviscerat, curățat și crestatsarepiper boabecâțiva căței de usturoi (eu am pus vreo 4), tăiați feliuțecimbru (eu am folosit proaspăt)ulei de măsline (o lingură)1 lămâie vin alb sec, cam 100mlCrapul se spală și se usucă cu prosoape de bucătărie, se sărează și se lasă cam jumătate de oră la frigider. Apoi se introduc în crestături și în interiorul peștelui feliuțele de usturoi, boabele de piper, feliuțe de lămâie și cimbrul. Se stropește cu puțin ulei de măsline și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade. Cînd este aproape gata se stropește cu vinul și se mai lasă 5-10 minute. În total stă la cuptor 20, maxim 30 de minute. Și arată cam așa când e gata:



Merge cu  mămăliguță și un mujdei cremos. Iar pentru o savoare și mai mare, puteți pune puțin unt aromat peste el la servire ;)

Poftă bună!

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :) 
     Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot. 
     Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul somonului.      …

File de somn la tigaie în unt și lămâie

Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fileul de …