Treceți la conținutul principal

Tortă de mălai


    Sub denumirea asta am luat eu rețeta din minunata carte a lui Radu Anton Roman, carte de care mă declar iremediabil îndrăgostită. După cum mai spuneam, cu diverse prilejuri, iubesc bucătăria românească, cea veche, demult uitată, dar care ne mai este adusă aminte prin intermediul unor cărți de bucate ca aceasta. Și cum mă pregăteam pentru rețetele de pe Gustos.ro, am spus să mai răsfoiesc și minunata carte amintită. Și după ce am salivat abundent peste diverse rețete, mi-am luat angajamentul să le și fac la un moment dat. A fost atunci un moment dat, acum a fost altul. Și cum după amiază se anunța alai mare și de seamă pe la casele mele (trei sferturi din familia pe care o am în dotare), nu puteam să șed eu așa, să-i întâmpin cu apă plată și brânză de vaci sau conopidă și brocoli fierte - printre chestiile comestibile de la mine din frigider, așa că mi-am suflecat mânecile - metaforic, căci aveam mâneci scurte, mi-am încins la brâu șorțul și am purces la drum. N-am plecat nicăieri, numai până la bucătărie, m-am pornit în schimb la frământat și amestecat, să fac lucruri bune cu care să-mi întâmpin oaspeții dragi.
    Mai întâi am făcut torta asta, pe care, după îndelugi analize, am înfrumusețat-o și am dichisit-o într-un mare fel, după cum o să vedeți.
    Am amestecat cu mare drag 2 căni cu făină de mălai cu o jumătate de cană cu zahăr brut, 1 linguriță drojdie de bere, 1 linguriță cu sare, 1 cană și jumătate lapte (de capră am avut eu, dar n-a spus nimic :P), o lingură cu unt și 1 ou bătut bine. Le-am amestecat cum zicea la rețetă, energic, dar nu am turnat amestecul într-o tavă ci am turnat într-o formă de silicon pentru budinci (din aceea care lasa un gol la mijloc, o sa vedeți în poze cum au ieșit)  din compoziție, până la jumătate, am pus la mijloc un amestec de marmeladă de prune și nuci ușor rumenite la cuptor, am turnat peste din restul de compoziție până s-au umplut formele și am dat tortulețele la cuptorul încins pe la 180-190 grade C până s-au făcut, să tot fi fost vreo 40 de minute. Le-am lăsat la răcit după ce le-am scos din formă și m-am gândit eu să le fac și moț, deși erau frumușele șia așa.
Dovada:





    Am tăiat în 2 câteva prune (12-14 să fi fost), le-am pus într-o cratiță cu o lingură de zahăr tip melasă, 1 bucată de anason stelat și o lingură extract de vanilie și le-am lăsat așa pe toate vreun sfert de oră. Apoi am pus cratița pe foc și am lăsat să bulbucească sosul ăsta 10-15 minute, până s-a îngroșat puțin siropul. Și cu minunea asta aromată am moțat frumos tortulețele.


    Uite-așa! Așa mămăligă-nmiresmată n-am mâncat în viața mea până acum! Nebunie totală! Data viitoare fac numai pentru mine, nu mai dau la nimeni! Și iar așa! Să trăiți, să înfloriți și torta asta s-o gătiți! :P.
Întrebare mai târzie: de ce n-oi fi făcut eu până acum bunăciunea asta?

Poftă bună!


Comentarii

  1. Finutzule!!!... cand ai sa ajungi la Timisoara, in bucatarie ai sa stai jur, sa ma razbun... :D ma omori cu nebuniile astea... noroc ca ancutza nu e pofticioasa si nu cere ca nu stiu ce te faceai :)) pup

    RăspundețiȘtergere
  2. :)) Sa traiti! Stau, cum sa nu, dar sa pui si-un pat acolo :P Pup Ancutza si mamutza!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Crap la cuptor cu usturoi

E o rețetă super rapidă, delicioasă și aspectuoasă. Aveți nevoie de:
crap, o bucată fără cap, fără coadă, eviscerat, curățat și crestatsarepiper boabecâțiva căței de usturoi (eu am pus vreo 4), tăiați feliuțecimbru (eu am folosit proaspăt)ulei de măsline (o lingură)1 lămâie vin alb sec, cam 100mlCrapul se spală și se usucă cu prosoape de bucătărie, se sărează și se lasă cam jumătate de oră la frigider. Apoi se introduc în crestături și în interiorul peștelui feliuțele de usturoi, boabele de piper, feliuțe de lămâie și cimbrul. Se stropește cu puțin ulei de măsline și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade. Cînd este aproape gata se stropește cu vinul și se mai lasă 5-10 minute. În total stă la cuptor 20, maxim 30 de minute. Și arată cam așa când e gata:



Merge cu  mămăliguță și un mujdei cremos. Iar pentru o savoare și mai mare, puteți pune puțin unt aromat peste el la servire ;)

Poftă bună!

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :) 
     Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot. 
     Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul somonului.      …

File de somn la tigaie în unt și lămâie

Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fileul de …