Treceți la conținutul principal

Prăjitură cu banane, nuci pecan și stafide

     Vi se întâmplă să dați prin bucătărie peste câte ceva ce nu îți mai place ca atare și vrei altceva? Așa mi se întâmplă frecvent cu bananele,  în momentul în care încep să se înmoaie și să se păteze, nu îmi mai plac, așa că trebuie să fac ceva cu ele. Prăjituri, în cele mai multe dintre cazuri :)). Așa a ieșit și prăjitura asta cu banane, pentru că aveam bananele la îndemână,  vroiam și altceva pentru micul dejun  și a doua zi aveam musafiri și așa am avut și ceva bun cu care să îi ademenesc :D. A! De dulce e dulce, dar n-am folosit zahăr ;), însă pentru cei ce nu au altceva la îndemână o să dau și varinată cu zahăr/miere.

     Ingrediente
  • 2 căni făină integrală de speltă (sau de grâu)
  • 1 linguriță paf de copt
  • 1/4 linguriță bicarbonat de sodiu
  • 1/2 linguriță scorțișoară
  • 1/2 linguriță cardamon
  • 1/4 linguriță sare
  • 2 ouă
  • 3 banane bine coapte
  • 1 linguriță extract stevia (4 linguri zahăr brut/4 linguri miere)
  • 1 linguriță extract de vanilie
  • 1/3 cană smântână fermentată
  • 1/3 cană nuci pecan
  • 1/3 cană stafide jumbo
     Glazura: 1 cutie cremă de brânză (eu am folosit una cu conținut scăzut de grăsime), 2 linguri miere, jumătate de linguriță scorțișoară - se amestecă până la omogenizare.

     Făina am amestecat-o cu praful de copt, bicarbonatul, sarea și restul de condimente. Separat am pisălit bananele cu furculița, am adăugat ouăle bătute ușor, extractul de stevia, extractul de vanilie și smântâna. Am adăugat amestecul de ingrediente uscate și am amestecat să se omogenizeze, la final am adăugat nucile tocate mare și stafidele. Am pus foaie de copt într-o tavă pătrată unsă cu puțin ulei, am pus compoziția și am dat tava la cuptorul preîncălzit la 180 de grade C pentru aproximativ 30 de minute. Am verificat-o cu o scobitoare, am scos-o din cuptor și am mai lăsat-o câteva minute, apoi am scos-o pe un grilaj și am lăsat-o să se răcească complet. Apoi am pus glazura și am dat-o la frigider. Înainte de a o servi cu vreo 20 de minute am scos-o de la frigider.
     Eu am mâncat de dimineață o bucată cu cafea, după amiază am servit-o cu ceai. A mers minunat în ambele variante.

Poftă bună!




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Crap la cuptor cu usturoi

E o rețetă super rapidă, delicioasă și aspectuoasă. Aveți nevoie de:
crap, o bucată fără cap, fără coadă, eviscerat, curățat și crestatsarepiper boabecâțiva căței de usturoi (eu am pus vreo 4), tăiați feliuțecimbru (eu am folosit proaspăt)ulei de măsline (o lingură)1 lămâie vin alb sec, cam 100mlCrapul se spală și se usucă cu prosoape de bucătărie, se sărează și se lasă cam jumătate de oră la frigider. Apoi se introduc în crestături și în interiorul peștelui feliuțele de usturoi, boabele de piper, feliuțe de lămâie și cimbrul. Se stropește cu puțin ulei de măsline și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade. Cînd este aproape gata se stropește cu vinul și se mai lasă 5-10 minute. În total stă la cuptor 20, maxim 30 de minute. Și arată cam așa când e gata:



Merge cu  mămăliguță și un mujdei cremos. Iar pentru o savoare și mai mare, puteți pune puțin unt aromat peste el la servire ;)

Poftă bună!

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…