Treceți la conținutul principal

Fursecuri cu merișoare și alune de pădure


     Bune pentru o gustare, bune la ceai, bune cu lapte, cafea, cu ce are fiecare la îndemână, Sunt puțin dulci, puțin crănțănicioase, puțin acrișoare, aromate și asta de la melasa pe care am folosit-o. Toată lumea mă întreabă de pe unde reușesc să achiziționez asemenea chestii de care nu prea s-a auzit. Ei bine, firea mea cercetătoare mă îndeamnă mereu să experimentez, așa că atunci când dau peste ceva ce n-am mai încercat și mi se pare interesant, văd cum e. Dacă-mi place folosesc, dacă nu, nu. :)) Inteligent, nu-i așa? :P Ei bine, printre produsele expuse în băcănia turcească, zăceau și o sumedenie de borcane cu melasă. Eu eram în căutare de melasă de rodii și cum nu aveau momentan, m-am gândit să încerc ceva nou. Și am ales melasa asta de dude, una de roșcove și una de mure, fiecare dintre ele cu o dulceață și o aromă aparte. Daaaar, nu e musai să folosiți așa ceva dacă nu aveți de unde să luați, merge și cu miere și cu zahăr, fiecare folosește ce are și ce-i place.

     Ingrediente
  • 300g făină integrală de speltă 
  • 100g făină de ovăz
  • 200g unt sărat
  • 2 lingurițe praf de copt
  • 1/4 linguriță sare
  • 1 ou
  • 150g melasă de dude/miere/zahăr brut
  • 200g merișoare proaspete
  • 100g alune de pădure crude, date la cuptor 10 minute și tocate cu cuțitul
     Făina am amestecat-o cu praful de copt și sarea, am adăugat untul tăiat în bucăți, am amestecat (eu am un aparat special de amestecat - pastry blender, dacă nu aveți merge și cu un robot, sau cu vârfurile degetelor, astfel încât să obțineți un amestec sfărâmicios), apoi am adăugat melasa și oul și am adunat ușor amestecul până am obținut o cocă, la final am adăugat cu mare delicatețe și grijă merișoarele și alunele de pădure. Am pus aluatul pe o folie alimentară și l-am rulat într-un sul, apoi l-am dat la frigider până s-a întărit vreo oră, două, o parte am lăsat-o până a doua zi, pentru că mă grăbeam și nu aveam timp să coc toate fursecurile. Când s-a întărit aluatul l-am scos din frigider, am tăiat felii egale, le-am pus pe foaie de copt în tavă și am dat tava la cuptorul preîncălzit la 180 de grade C pentru vreo 15-20 de minute (verificați să nu se coacă prea tare, fiecare își știe cuptorul, dar mai bine e să verificați, decât să riscați să vi se ardă fursecurile). Le-am scos pe un grătar și le-am lăsat să se răcească. 
      Prima tură de fursecuri, încă ușor călduțe, au aterizat la diverși cetățeni din familie și prieteni, restul le-am păstrat pentru mine, să am și eu ce să savurez la ceai. Au fost buni! Am zis! :P

Poftă bună!


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so