Treceți la conținutul principal

Orez integral cu dovleac


   O bunătate de arome și ceva simplu de făcut și spun eu că un fel ușor, ce merge mâncat așa, fierbinte, în zilele reci de toamnă-iarnă. Se pare că numai asta nu mai făcusem eu din dovleac și am avut noroc să mai găsesc în piață la sfârșitul acesta de săptămână :) Și bineînțeles că am luat o cantitate suficientă pentru a pune la orez și la o mâncărică delicioasă de legume la cuptor, în vasul meu drag de lut și o să urmeze zilele astea și ceva bun cu dovleacul rămas, pe care l-am și copt ;)
   Am purces eu la drum cu 3 fire de ceapă verde pe care le-am tocat mărunțel și le-am înmuiat în ulei de măsline într-o tigaie și la care am mai adăugat și 3 căței de usturoi, la fel de mărunțel tocați. Între timp, am spălat orezul bine și l-am lăsat puțin în apă (am pus cam o cană). N-am lăsat ceapa și usturoiul să șadă singurele prea mult timp, să nu se ardă, și am mai adăugat peste ele cubulețele de dovleac crud, cam 2 căni și jumătate și jumătate de linguriță cu sare, tot atâta chimen, un praf de piper și un vârf de linguriță cu nucșoară. Apoi am adăugat orezul scurs bine de apă, l-am învârtit prin tigaie vreo 2-3 minute și am turnat peste, cât să acopere, supă de legume fierbinte, vreo 2 căni și jumătate, maxim 3, eu am pus ochiometric ( am făcut supa din apă fiartă în care am pus o lingură generoasă de amestec de legume deshidratate, luat de la un magazin naturist, pe care după ce am fiert-o vreo 5 minute am strecurat-o. Față de cuburile de legume din comerț, are avantajul de a nu avea adăugate E-uri, sare și alte bălării. Sunt doar legume uscate și măcinate). Am pus capacul și am lăsat așa, să fiarbă la foc mic până s-a făcut orezul, la sfârșit am luat capacul și am dat focul mai tare, amestecând incontinuu, că mai rămăsese ceva lichid și nu vroiam să-l mai las, să nu se facă orezul terci. Dar am avut grijă să las, totuși, orezul cu un pic de zeamă, că altfel iese uscat și nici așa nu-i bine. Am mâncat o porție de poftă, că tare bine mai mirosea. Puteți încerca rețeta asta folosind orez special de risotto, dar pentru ea o să trebuiască să adăugați supa de legume progresiv, câte un polonic și să așteptați să absoarbă orezul lichidul, apoi mai turnați un polonic și tot așa, până-i gata. La sfârșit puteți rade niște parmezan, dar musai să-l mâncați călduț, că-i tare bun!
Poftă bună!
Direct din tigaie

Și o porție aburindă și aburită :))

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Crap la cuptor cu usturoi

E o rețetă super rapidă, delicioasă și aspectuoasă. Aveți nevoie de:
crap, o bucată fără cap, fără coadă, eviscerat, curățat și crestatsarepiper boabecâțiva căței de usturoi (eu am pus vreo 4), tăiați feliuțecimbru (eu am folosit proaspăt)ulei de măsline (o lingură)1 lămâie vin alb sec, cam 100mlCrapul se spală și se usucă cu prosoape de bucătărie, se sărează și se lasă cam jumătate de oră la frigider. Apoi se introduc în crestături și în interiorul peștelui feliuțele de usturoi, boabele de piper, feliuțe de lămâie și cimbrul. Se stropește cu puțin ulei de măsline și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade. Cînd este aproape gata se stropește cu vinul și se mai lasă 5-10 minute. În total stă la cuptor 20, maxim 30 de minute. Și arată cam așa când e gata:



Merge cu  mămăliguță și un mujdei cremos. Iar pentru o savoare și mai mare, puteți pune puțin unt aromat peste el la servire ;)

Poftă bună!