Treceți la conținutul principal

Pui cu legume la cuptor


   Și încă una pentru azi și gata, mai las și pentru mâine, ceva ce n-am mai făcut de mult timp, durează ceva, dar efortul este minim. Și efectul garantat :) 
   Am ieșit eu pe 3 ianuarie la piață și nu mică mi-a fost mirarea când am văzut că parcă trecuseră lăcustele peste tot (n-am mai făcut cumpărături din săptămâna de dinainte de Crăciun, nu vreau să-mi imaginez ce a fost după Crăciun și înainte de Anul Nou). Abia, abia am găsit niște pui, am înșfăcat unul cu vitejie și pe drumul spre casă mi-am trasat sarcinile de bucătărit. Supă cu găluște, mâncărică cu legume și din zarzavaturile din supă și nițică carne (da, am lăsat supa „cheală” de conținutul solid, doar găluștele au rămas să plutească pe acolo și niște frunze de pătrunjel la servire. De ce? Pentru că așa îmi place mie :D ) o salată cu iaurt și usutroi, în loc de maioneză.
   Am disecat artistic puiul, l-am lăsat fără piele și l-am pus în oala mare cu apa și legumele, lăsându-l la foc mic să bulbucească vreo oră și ceva. Am scos pieptul, pulpele și partea cu carne de la aripi din supă (restul le-am lăsat să mai fiarbă până au fost fierte și legumele, n-a mai durat mult) și le-am pus deoparte, să le folosesc la mâncare. 
   Am luat o ceapă roșie și am tocat-o mărunt, așijderea câțiva căței de usturoi (să fi fost vreo 6-7, dar mititei) și i-am călit într-o lingură de ulei de măsline repede, să nu se ardă usturoiul. Am adăugat fâșii de ardei verde și roșu (mai aveam câțiva congelați, o mână, nu prea mulți, dar puteți folosi și proaspeți și în cantitate mai mare), 3 morcovi cruzi tăiați cubulețe egale și un dovlecel mai mare, tăiat și el în cuburi (nu am curățat dovlecelul de coajă, doar la capete și apoi l-am spălat foarte bine) și jumătate de kilogram de ciuperci (champignon), tăiate și ele în sferturi (că erau mari). Le-am învârtit de vreo 2 ori, am pus sare, piper, cimbru, o linguriță de amestec de condimente cu piper (7 piperuri), jumătate de pahar cu vin alb sec, o cutie de rosii tocate în suc (Cirio cu ierburi am folosit eu), amestecată cu jumătate de pahar cu apă, o linguriță cu vârf de pastă de ardei iute și o linguriță de miere. Le-am amestecat și am stins focul. 
   Am așezat carnea într-un vas termorezistent și am turnat amestecul de legume peste, apoi am dat vasul la cuptorul preîncălzit la 180 de grade C, neacoperit, până a scăzut lichidul, maxim jumătate de oră. Pe la mijlocul perioadei de timp, am scos vasul și am mai amestecat pe acolo, să iasă carnea mai la suprafață și să și capete puțină rumeneală. Eu am mâncat-o așa, goală, fără alte garnituri, dar ar merge, cred, un cuscus sau niste orez simplu sau chiar cu o mămăliguță.
Poftă bună!


Și supa de pui cu găluște

Comentarii

  1. poza cu puiul nu arata foarte bine (yice unul care nu mananca pui deloc)
    supa de pui(poza)trebuia luata mai de sus, încadrat toată farfuria, si unghiul mai jos

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Crap la cuptor cu usturoi

E o rețetă super rapidă, delicioasă și aspectuoasă. Aveți nevoie de:
crap, o bucată fără cap, fără coadă, eviscerat, curățat și crestatsarepiper boabecâțiva căței de usturoi (eu am pus vreo 4), tăiați feliuțecimbru (eu am folosit proaspăt)ulei de măsline (o lingură)1 lămâie vin alb sec, cam 100mlCrapul se spală și se usucă cu prosoape de bucătărie, se sărează și se lasă cam jumătate de oră la frigider. Apoi se introduc în crestături și în interiorul peștelui feliuțele de usturoi, boabele de piper, feliuțe de lămâie și cimbrul. Se stropește cu puțin ulei de măsline și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade. Cînd este aproape gata se stropește cu vinul și se mai lasă 5-10 minute. În total stă la cuptor 20, maxim 30 de minute. Și arată cam așa când e gata:



Merge cu  mămăliguță și un mujdei cremos. Iar pentru o savoare și mai mare, puteți pune puțin unt aromat peste el la servire ;)

Poftă bună!

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…