Treceți la conținutul principal

Pui cu ierburi aromate


     Recunosc faptul că nu sunt mare pasionată de carne și cred că nu e prima oară când vă spun acest lucru. Dar când îmi fac sau mănânc undeva, vreau să fie o carne gustoasă, suculentă, aromată. Încerc să iau carne de calitate cât mai bună, iar în ceea ce privește carnea de pui, m-am bucurat să găsesc pui de țară, care într-adevăr, față de ce găsim în comerț sunt mult mai gustoși. Eu iau pui mai micuți, cel mult 1,5kg și dacă nu am planuri de vreo supă sau alte preparate care implică doar părți din pui, îmi place să-l gătesc întreg, la cuptor, cu multe ierburi aromate și sos de vin. Așa s-a întâmplat de Paște (da, mai există persoane ciudate, așa ca mine, care nu mănâncă miel în mod special), când am făcut puiul ăsta delicios, cu un sos pe care l-aș fi mâncat pe pâine. Ufff, mi se face poftă doar când mă gândesc :)). Nu e greu de făcut, trebuie doar puțintică răbdare să se rumenească încet la cuptor și, evident, trebuie să avem toate cele de trebuință la îndemână. Cum nu (mai) am ierburi aromate la ghiveci, a trebuit să iau din cele de la supermarket și am avut noroc să mai găsesc în piață tarhon proaspăt. Vin alb sec am mereu în rezerva strategică pentru gătit, pui frumușel și grăsunel tocmai luasem, așa că am trecut la treabă, pregătind următoarele ingrediente.

   Ingrediente

  • 1 pui de țară de aproximativ 1,5kg
  • 2-3 rămurele de rozmarin rupte în bucăți mai mici
  • 3-4 fire cimbru proaspăt
  • 1 legătură de tarhon proaspăt
  • 2 linguri ulei de măsline  (sau o lingură ulei de măsline și o lingură unt topit și răcit)
  • 1 linguriță sare de mare
  • 1/2 linguriță piper proaspăt măcinat
  • 200ml vin alb sec

     Am spălat bine puiul pe dinăuntru și pe dinafară și l-am șters cu prosoape de bucătărie. Într-un bol am amestecat ierburile aromate cu uleiul de măsline, sarea și piperul măcinat. Am luat din amestecul de ierburi și am masat cu el puiul pe toată suprafața. Am desprins ușor cu degetele pielea de pe piept și am introdus din amestecul de ieburi astfel încât să ajungă pe toată suprafața pieptului, am mai luat din amestec o cantitate mică și am împins ierburile și înspre pulpe. Ce a mai rămas din amestecul de ierburi le-am introdus în interiorul puiului. Puiul l-am pus într-un vas termorezistent cu pieptul în jos și am turnat pe lângă el 100ml de vin. Am dat puiul la cuptorul preîncălzit la 175-180 grade C pentru aproximativ 2 ore. Tot timpul cât a stat puiul la cuptor am avut grijă cam din jumătate în jumătate de oră să torn din sucul scurs la fundul vasului peste pui. După o oră am întors puiul cu pieptul în sus, am turnat peste el restul de vin și l-am lăsat să se rumenească aproximativ jumătate de oră, apoi l-am întors la loc și l-am mai lăsat jumătate de oră în cuptor, apoi l-am scos pe un platou. 
     Sosul rămas l-am pus într-o cratiță mică pe foc iute cam 2-3 minute, să mai scadă și l-am servit lângă pui. Eu nu am făcut o garnitură specială, am mâncat o porție de pui cu salată de varză acră, amestecată cu puțin ulei de măsline, boia și puțin cimbru. Puteți să faceți niște cartofi la cuptor cu rozmarin și usturoi după rețeta de aici și îi puteți coace la cuptor în sosul de la pui. Mai puneți și o salată de legume proaspete lângă și aveți un prânz pe cinste. Sau un fel principal la o masă de sărbătoare.

     A! Cred că un pui de la magazin s-ar putea să se facă puțin mai repede, așa că e bine să verificați și să modificați timpii în funcție de asta. Eu am un termometru și verific temperatura interioară (la carnea de pasăre este pe la 82 de grade C), la puiul întreg vă pot spune că durata de coacere depinde de câte kilograme are pasărea, se coace 45min/ 1kg . Dacă vreți să mai citiți despre subiectul acesta mai pe larg și să aflați și cum verificați dacă e coaptă carnea suficient, vă recomand articolul din Foodstory.
     A ieșit o friptură perfectă pentru mine, suculentă, aromată, sosul după cum v-am spus, abia, abia m-am abținut să nu-l mănânc cu pâine, așa, simplu. Încercați-l și dacă v-a plăcut, să-l mai faceți și dați rețeta mai departe :).

Poftă bună!



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Ciocanele marinate la cuptor

Rumene, crocante, fragede de ți se topesc în gură ... Ce ziceți? Ați încerca? Eu am mâncat :P Și mi-au plăcut mult de tot. Nu știu dacă din cauza faptului că n-am mai mâncat de mult timp pulpe sau chiar sunt așa de bune pe cât mi s-au părut mie. Și pentru că mai trebuie din când în când să fac câte o dedicație, pentru că îi știu pe câțiva dintre voi, cei care urmăriți nebunelile mele culinare, rețeta asta e pentru Dan Marcoci (salutare!) - sper să faci și tu și chiar te rog, spune-mi cum ți-au ieșit și dacă ți-au plăcut :)
Aveți nevoie de:
ciocănele de pui - eu am folosit o cutie care avea 7 bucăți1 lingură de miere1 lingură sos de soia1 lingură sos Worchester (eu am folosit din cel de la Fuchs)1/2 linguriță cardamon1/2 linguriță nucșoară2 linguri ulei de arahide 1 praf  de piper     Am spălat bine ciocănelele, le-am uscat cu prosoape de bucătărie și le-am pus într-o pungă cu fermoar. Am turnat peste amestecul de sosuri și condimente și le-am agitat bine, bine, apoi le-am lăsat pe…