Treceți la conținutul principal

Mic dejun cu ouă fierte și sos de ciuperci



   Toată lumea a intrat acum în panica de după sărbători, căci, în mod mai mult sau mai puțin evident, nu prea am avut cum să mâncăm toate ouăle fierte și atunci a trebuit să facem ceva cu ele. Cel mai comod e să le faci salată, cu un sos bun, mai merg aruncate și într-o salată orientală. Eu m-am gândit să le combin într-un mic dejun cald, care a fost bunuț, bunuț, așa că vă spun și vouă ce am făcut. Recunosc, am mai folosit ceva ce a mai rămas de la masa de Paște, un sos cu ciuperci, o să vă spun și cum l-am făcut. Am curățat ciupercile trecându-le printr-un jet de apă rece și apoi le-am tăiat felii subțiri. Pentru sos am amestecat cu blenderul vertical 2 ouă de prepeliță, o linguriță cu muștar (eu am unul de Dijon, puteți folosi după preferință), zeama de la o lămâie, un vârf de cuțit cu sare și ulei de măsline cât a fost nevoie să iasă un sos de maioneză consistent (după estimările mele am pus cam spre trei sferturi de cană cu ulei). Am mai adăugat o lingură de iaurt, usturoi pisălit bine, o legătură de mărar tocat fin și un praf de piper măcinat. Am amestecat ciupercile cu sosul și le-am lăsat în frigider până ziua următoare.
   Pentru micul meu dejun am pus o lingură de sos cu ciuperci într-un vas de ceramică dreptunghiular (am unul perfect pentru 2 porții, eu l-am folosit pentru una), am pus peste o felie de pâine (am făcut una cu iaurt, dar folosiți ce aveți la îndemână), peste felia de pâine am mai pus ceva sos, apoi un ou fiert tăiat felii, deasupra am răzălit niște brânză Horezu, peste am mai turnat o lingură de sos și am dat vasul la cuptorul încins bine pentru vreo 5 minute, să se topească brânza. L-am scos din cuptor, l-am lăsat puțin să se răcească și ... am mâncat, normal, că nu era să mă uit la el. A! Da, între timp, cât se răcea, am prestat și niște poze, să vedeți și voi. :)
Poftă bună!










Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Crap la cuptor cu usturoi

E o rețetă super rapidă, delicioasă și aspectuoasă. Aveți nevoie de:
crap, o bucată fără cap, fără coadă, eviscerat, curățat și crestatsarepiper boabecâțiva căței de usturoi (eu am pus vreo 4), tăiați feliuțecimbru (eu am folosit proaspăt)ulei de măsline (o lingură)1 lămâie vin alb sec, cam 100mlCrapul se spală și se usucă cu prosoape de bucătărie, se sărează și se lasă cam jumătate de oră la frigider. Apoi se introduc în crestături și în interiorul peștelui feliuțele de usturoi, boabele de piper, feliuțe de lămâie și cimbrul. Se stropește cu puțin ulei de măsline și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade. Cînd este aproape gata se stropește cu vinul și se mai lasă 5-10 minute. În total stă la cuptor 20, maxim 30 de minute. Și arată cam așa când e gata:



Merge cu  mămăliguță și un mujdei cremos. Iar pentru o savoare și mai mare, puteți pune puțin unt aromat peste el la servire ;)

Poftă bună!