Treceți la conținutul principal

Friptura de pui a mamei



     E preferata mea de când mă știu, pentru că îmi aduce aminte de acasă, de prânzul de duminică în familie și de diverse sărbători, când mama era bâzâită mereu la cap de noi toți să facă friptura ei delicioasă. E atât de simplă, că nu-ți vine să crezi că poate ieși așa o minunăție. Ce ne trebuie? Un pui, de țară dacă se poate, că-i mai gustos, sau diverse părți de pui, piept, pulpe, aripi, cu tot cu oase, dacă nu vă place pielea, o puteți îndepărta. Curățăm carnea, o uscăm cu șervete de bucătărie și o punem în tava care o să meargă la cuptor. Ungem carnea cu ulei (de măsline folosesc eu), o sărăm, o piperăm, mai tăiem câțiva căței de usturoi, pe care fie îi presărăm printre carne, fie îi introducem în carne (adică facem cu cuțitul incizii mici în carne și introducem bucățile de usturoi). * Mai punem în tavă și un pahar, două de vin alb (sec sau demisec) și dăm tava la cuptorul preîncălzit la 160-170 grade C. O ținem la cuptor, întorcând bucățile de carne din când în când să se rumenească pe toate părțile, până carnea devine fragedă și se desprinde singură de pe oase. În general, eu o țin cam o oră și jumătate, depinde ce fel de carne am. 

     Asta-i tot! E un fel delicios de făcut la sfârșit de săptămână, cu o garnitură de piure, sau cartofi la cuptor (îi puteți pregăti chiar în tava în care ați făcut puiul), salată (mie îmi place cu salată de murături) sau în ce combinații doriti, aici puteți să vă desfășurați în voie imaginația creatoare. :)

Poftă bună!




*Un last edit, căci se pare că bătrânețea mă mănâncă, eu am mai pus și 2 bucăți de lămâie în tavă, acolo pe lângă carne, pentru că îmi place aroma, dar asta mama nu punea, așa că nu-i musai.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Crap la cuptor cu usturoi

E o rețetă super rapidă, delicioasă și aspectuoasă. Aveți nevoie de:
crap, o bucată fără cap, fără coadă, eviscerat, curățat și crestatsarepiper boabecâțiva căței de usturoi (eu am pus vreo 4), tăiați feliuțecimbru (eu am folosit proaspăt)ulei de măsline (o lingură)1 lămâie vin alb sec, cam 100mlCrapul se spală și se usucă cu prosoape de bucătărie, se sărează și se lasă cam jumătate de oră la frigider. Apoi se introduc în crestături și în interiorul peștelui feliuțele de usturoi, boabele de piper, feliuțe de lămâie și cimbrul. Se stropește cu puțin ulei de măsline și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade. Cînd este aproape gata se stropește cu vinul și se mai lasă 5-10 minute. În total stă la cuptor 20, maxim 30 de minute. Și arată cam așa când e gata:



Merge cu  mămăliguță și un mujdei cremos. Iar pentru o savoare și mai mare, puteți pune puțin unt aromat peste el la servire ;)

Poftă bună!

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :) 
     Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot. 
     Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul somonului.      …

File de somn la tigaie în unt și lămâie

Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fileul de …