Treceți la conținutul principal

Pâine integrală (cu maia)


     Pentru că de cele mai multe ori, după cum vă spuneam, nu mă îndur să arunc restul de maia care rămâne după hrănirea maielei mamă, dar nici nu pot să o stochez pentru eternitate, așa că trebuie să fac ceva. Și ce nu se transformă în clătite, blat de pizza sau alte cele, se transformă într-o pâinică făcută la inspirația de moment. Și de data asta, inspirația a dat naștere următoarei formule. Pâinica ce a rezultat a fost una uimitoare, oarecum, pentru că, deși am folosit maia nehrănită, gustul acru nu a fost pregnant, a ieșit ușor dulceagă, moale, iar crusta, chiar dacă rumenă, nu a fost la fel de crocantă ca la pâinea simplă, iar asta o pun eu pe seama uleiului de măsline din compoziție. De data asta am ales metoda mai comodă pentru frământat și dospit, adică am pus ingredientele în mașina de pâine, programul pentru aluat, de o oră și jumătate.

Ingrediente

  • 1 cană maia nehrănită scoasă din frigider cam cu o oră înainte
  • 2 căni făină speltă integrală
  • 1 și 2/3cană făină de grâu integrală
  • 1/2 cană făină secară
  • 1/2 cană semințe de cânepă
  • 1 lingură cu vârf făină albă
  • 1 cană și 1/2 apă
  • 1 lingură miere 
  • 1/2 cană ulei de măsline
  • 1 linguriță sare


     După ce s-a terminat programul, am scos aluatul pe blatul de lucru înfăinat, l-am presat ușor, să scot gazele, apoi am împărțit aluatul în 4 (nu e musai, puteți face o pâine mai mare, 2, câte vreți), 3 bucăți mai mici și una mai mare și le-am dat preformă rotundă. Le-am acoperit și le-am lăsat cam jumătate de oră să se odihnească. Apoi le-am dat forma finală, cele 3 bucăți mai mici au devenit pâinici lungi, mini-franzele, cea mare o pâine rotundă. Până îmi vin banetoanele comandate, folosesc improvizațiile mele, respectiv un coș rotund cu husă bine înfăinată pentru pâinea rotundă, pâinicile lungi le-am pus între cutele unui ștergar înfăinat, le-am acoperit bine pe toate și le-am dat la frigider până a doua zi, cam 18 ore. Direct din frigider le-am scos și le-am crestat, apoi le-am dat la cuptorul preîncălzit la 230 de grade C. Le-am copt cu abur 15 minute la 230 de grade C, apoi la 200 de grade C cam 25 de minute pâinicile mici, 30-35 de minute pâinea rotundă - le-am copt pe rând, mai întâi pâinile mici, apoi pâinea rotundă, cât timp am copt prima tură, pâinea cealaltă a stat la frigider.

      Una dintre pâinile mici a fost sacrificată la puțin timp după ce le-am scos din cuptor, din motive obiective - mai mult sau mai puțin :P - în primul rând eram super curioasă să văd cum a ieșit, în al doilea rând mirosea mult prea bine și nu m-am putut abține :D. A doua zi am cercetat din nou problema și recunosc, subiectiv vorbind, mi-a plăcut ce am gustat. 
     Și un mic secret, Kittylina mea e mare fană pâine cu maia și pâinica asta i-a plăcut tare mult, că n-am scăpat de ea până nu i-am dat câteva bucățele să le ronțăie :).
      A fost un experiment reușit din punctul meu de vedere, deci mă declar super mulțumită!

Poftă bună!



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Crap la cuptor cu usturoi

E o rețetă super rapidă, delicioasă și aspectuoasă. Aveți nevoie de:
crap, o bucată fără cap, fără coadă, eviscerat, curățat și crestatsarepiper boabecâțiva căței de usturoi (eu am pus vreo 4), tăiați feliuțecimbru (eu am folosit proaspăt)ulei de măsline (o lingură)1 lămâie vin alb sec, cam 100mlCrapul se spală și se usucă cu prosoape de bucătărie, se sărează și se lasă cam jumătate de oră la frigider. Apoi se introduc în crestături și în interiorul peștelui feliuțele de usturoi, boabele de piper, feliuțe de lămâie și cimbrul. Se stropește cu puțin ulei de măsline și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade. Cînd este aproape gata se stropește cu vinul și se mai lasă 5-10 minute. În total stă la cuptor 20, maxim 30 de minute. Și arată cam așa când e gata:



Merge cu  mămăliguță și un mujdei cremos. Iar pentru o savoare și mai mare, puteți pune puțin unt aromat peste el la servire ;)

Poftă bună!