Treceți la conținutul principal

1 an

     Am făcut un anișor de blog! La mulți ani! și sper să creștem și mai mari și mai voinici în anul următor. :) Și cum să nu sărbătorim momentul așa cum se cuvine? Ne-am făcut de cap cu un tort dulce și colorat, cu blat de unt și cremă de mure, decorat cu trandafiri de zahăr. Producție proprie :P. Despre toate astea o să vă povestesc în episodul următor, momentan doar poze. Astăzi, sărbătorim! O zi minunată tuturor! 










Și rețeta, să nu rămân restantă, după cum mi s-a atras atenția :)


Blat
1 și 1/2 cană unt la temperatura camerei
2 căni și jumătate zahăr brut
5 ouă
1 lingură extract de vanilie
3 căni făină
3/4 linguriță
1/4 linguriță sare
1 cană lapte
Untul se freacă spumă cu zahărul, se adaugă oul unul câte unul și se amestecă bine, bine, se mai adaugă și vanilia. Făina se amestecă cu sarea și praful de copt și se adaugă amestecului precedent în combinație cu laptele în 3 tranșe, alternativ, începând cu făina. Se pune în forma unsă cu unt și se dă la cuptorul preîncălzit la 180 de grade C. Se lasă să se răcească bine înainte de a se tăia. Se taie în 3.
Cremă
1 cutie și 1/2 cremă de brânză la temperatura camerei
1 cană zahăr pudră
1 lingură extract de vanilie
2 cană mure (1 cană mure zdrobite, 1 cană mure întregi)
Se amestecă bine, se dă la rece să se întărească și se umplu blaturile cu crema și se presară murele.

Glazură: cremă de unt
1 cană unt
1 linguriță extract de vanilie
4 căni zahăr pudră
2 linguri lapte
2 linguri amidon
Se amestecă cu mixerul bine, bine și se dă la rece până se folosește. Se unge partea exterioară a tortului și peste se întinde o foaie de marțipan. Se decorează cu flori de zahăr și cu ce mai vreți, dacă vreți.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Ciocanele marinate la cuptor

Rumene, crocante, fragede de ți se topesc în gură ... Ce ziceți? Ați încerca? Eu am mâncat :P Și mi-au plăcut mult de tot. Nu știu dacă din cauza faptului că n-am mai mâncat de mult timp pulpe sau chiar sunt așa de bune pe cât mi s-au părut mie. Și pentru că mai trebuie din când în când să fac câte o dedicație, pentru că îi știu pe câțiva dintre voi, cei care urmăriți nebunelile mele culinare, rețeta asta e pentru Dan Marcoci (salutare!) - sper să faci și tu și chiar te rog, spune-mi cum ți-au ieșit și dacă ți-au plăcut :)
Aveți nevoie de:
ciocănele de pui - eu am folosit o cutie care avea 7 bucăți1 lingură de miere1 lingură sos de soia1 lingură sos Worchester (eu am folosit din cel de la Fuchs)1/2 linguriță cardamon1/2 linguriță nucșoară2 linguri ulei de arahide 1 praf  de piper     Am spălat bine ciocănelele, le-am uscat cu prosoape de bucătărie și le-am pus într-o pungă cu fermoar. Am turnat peste amestecul de sosuri și condimente și le-am agitat bine, bine, apoi le-am lăsat pe…