Treceți la conținutul principal

De 3x ... papanași



    Cum adică? O să vedeți! :P Că dacă mi se puse piticul, am zis să fac să mă satur :)) Și am făcut, pentru toate cele trei feluri compoziția e la fel, metoda de asamblare și „ambalajul” final diferă.
Pentru papanași am avut nevoie de:
  • 1kg brânză de vaci
  • 4 linguri de gris
  • 4 linguri făină (eu am folosit integrală de grâu)
  • 2 linguri rase zahăr pudră (eu am folosit din cel de la Billington's)
  • coajă rasă de la o portocală și o lămâie
  • 1 lingură vanilie
  • 4 ouă
  • 1 praf de sare 
     În plus, pentru decor:
  • zahăr demerara (sau brun)
  • smântână
  • dulceață de cireșe amare
  • prune
  • miez de nucă
  • sirop de arțar 
    Le-am amestecat bine pe toate și am lăsat compoziția să se odihnească cam jumătate de oră. Am pus o cratiță mare cu apă pe foc și am turnat în ea niște apă de flori de portocali. Când a început să bulbucească apa, cu palmele umede, am luat din compoziție și am făcut guguloaie pe care le-am pus în apă (focul l-am dat mai mic, să nu mai bulbucească apa). Acum, la primul papanaș faceți și proba compoziției. Dacă papanașul rămâne ferm și nu începe să se dezintegreze în apă, atunci toate-s bune și frumose, dacă însă se fărâmițează, înseamnă că mai trebuie să puneți puțină făină în compoziție, să fie mai legată. Papanașii sunt gata când încep să se ridice la suprafață, eu i-am mai lăsat 2-3 minute să fiarbă și după ce s-au ridicat. Apoi cu o spumieră i-am scos din apă și i-am scurs binișor și i-am tăvălit prin zahăr demerara.

    Alți papanași i-am format luând cu lingura din compoziție și punându-i în apă. Pe aceștia i-am asezonat cu smântâna și dulceața de cireșe amară (făcută de mine, cu fructoză, deci un picuț mai dietetică). 

    Pentru al treilea fel de papanași am luat niște prune, le-am scos sâmburii (dar le-am păstrat întregi, nu le-am tăiat în jumătate), am luat din compoziție și am modelat papanașii în jurul prunei, astfel încât să o acopere bine, bine. Și i-am fiert, i-am scurs și peste ei am turnat nițel sirop de arțar și am presărat un pumn de nuci puțin ținute în cuptor. 

    Și am gustat din fiecare, am potolit piticul și ... ce bun a foooost! Dacă vă hotărâți să faceți și voi, tot ce vă pot ura este ... 
Poftă bună 

Comentarii

  1. Executat si eu o transa de papanasi dupa modelul al 2-lea! Ne-au placut foaaaarte mult!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Ciocanele marinate la cuptor

Rumene, crocante, fragede de ți se topesc în gură ... Ce ziceți? Ați încerca? Eu am mâncat :P Și mi-au plăcut mult de tot. Nu știu dacă din cauza faptului că n-am mai mâncat de mult timp pulpe sau chiar sunt așa de bune pe cât mi s-au părut mie. Și pentru că mai trebuie din când în când să fac câte o dedicație, pentru că îi știu pe câțiva dintre voi, cei care urmăriți nebunelile mele culinare, rețeta asta e pentru Dan Marcoci (salutare!) - sper să faci și tu și chiar te rog, spune-mi cum ți-au ieșit și dacă ți-au plăcut :)
Aveți nevoie de:
ciocănele de pui - eu am folosit o cutie care avea 7 bucăți1 lingură de miere1 lingură sos de soia1 lingură sos Worchester (eu am folosit din cel de la Fuchs)1/2 linguriță cardamon1/2 linguriță nucșoară2 linguri ulei de arahide 1 praf  de piper     Am spălat bine ciocănelele, le-am uscat cu prosoape de bucătărie și le-am pus într-o pungă cu fermoar. Am turnat peste amestecul de sosuri și condimente și le-am agitat bine, bine, apoi le-am lăsat pe…