Treceți la conținutul principal

De 3x ... papanași



    Cum adică? O să vedeți! :P Că dacă mi se puse piticul, am zis să fac să mă satur :)) Și am făcut, pentru toate cele trei feluri compoziția e la fel, metoda de asamblare și „ambalajul” final diferă.
Pentru papanași am avut nevoie de:
  • 1kg brânză de vaci
  • 4 linguri de gris
  • 4 linguri făină (eu am folosit integrală de grâu)
  • 2 linguri rase zahăr pudră (eu am folosit din cel de la Billington's)
  • coajă rasă de la o portocală și o lămâie
  • 1 lingură vanilie
  • 4 ouă
  • 1 praf de sare 
     În plus, pentru decor:
  • zahăr demerara (sau brun)
  • smântână
  • dulceață de cireșe amare
  • prune
  • miez de nucă
  • sirop de arțar 
    Le-am amestecat bine pe toate și am lăsat compoziția să se odihnească cam jumătate de oră. Am pus o cratiță mare cu apă pe foc și am turnat în ea niște apă de flori de portocali. Când a început să bulbucească apa, cu palmele umede, am luat din compoziție și am făcut guguloaie pe care le-am pus în apă (focul l-am dat mai mic, să nu mai bulbucească apa). Acum, la primul papanaș faceți și proba compoziției. Dacă papanașul rămâne ferm și nu începe să se dezintegreze în apă, atunci toate-s bune și frumose, dacă însă se fărâmițează, înseamnă că mai trebuie să puneți puțină făină în compoziție, să fie mai legată. Papanașii sunt gata când încep să se ridice la suprafață, eu i-am mai lăsat 2-3 minute să fiarbă și după ce s-au ridicat. Apoi cu o spumieră i-am scos din apă și i-am scurs binișor și i-am tăvălit prin zahăr demerara.

    Alți papanași i-am format luând cu lingura din compoziție și punându-i în apă. Pe aceștia i-am asezonat cu smântâna și dulceața de cireșe amară (făcută de mine, cu fructoză, deci un picuț mai dietetică). 

    Pentru al treilea fel de papanași am luat niște prune, le-am scos sâmburii (dar le-am păstrat întregi, nu le-am tăiat în jumătate), am luat din compoziție și am modelat papanașii în jurul prunei, astfel încât să o acopere bine, bine. Și i-am fiert, i-am scurs și peste ei am turnat nițel sirop de arțar și am presărat un pumn de nuci puțin ținute în cuptor. 

    Și am gustat din fiecare, am potolit piticul și ... ce bun a foooost! Dacă vă hotărâți să faceți și voi, tot ce vă pot ura este ... 
Poftă bună 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so