Treceți la conținutul principal

Supă de roșii coapte



   Picantă, consistentă, delicioasă, așa a ieșit supica mea de roșii, numai bună pentru un prânz rapid luat împreună cu doi prieteni de-ai mei, care m-au și ajutat să îmi parchez mașina în fața blocului :)) Da, da, parcarea cu spatele este încă pentru mine o mare necunoscută, având în vedere că m-am reapucat de șofat după o pauză de 10 ani :D. Cum spuneam, după vorba lui Ralu a ieșit supa mea de roșii puțin asemănătoare la gust cu zacusca, pentru Cipri a fost un pic cam iute, așa că l-am consolat cu nițică telemea de bivoliță, măsline, roșii bune de la Răcari și pâinică de casă. Sper că i-a plăcut :P. Noi (eu și Ralu) am mâncat supa cu iaurt, așa i-a mai luat din „picanterie” .

  Ingrediente:
  • 1 rădăcină de păstârnac
  • 1 rădăcină de pătrunjel
  • 1 morcov
  • 1 ceapă 
  • 2-3 ardei roșii (kapia)
  • 1 gogoșar
  • 1/2 kg roșii (eu am folosit din cele bune, proaspăt culese, despre care v-am povestit ieri) 
  • 1 căpățână de usturoi 
  • 3 ardei mici iuți (eliminați-i sau reduceți cantitatea, pentru că iese foarte, foarte picantă; pe mine nu m-a deranjat foarte tare, dar nu faceți experimente dacă știți că aveți probleme cu iuțeala)
  • 1 linguriță sare
  • ulei de măsline
  • busuioc proaspăt (câteva frunze) sau 1 linguriță uscat 

  • 1,5l supă de legume

     Într-o tavă de cuptor puneți roșiile spălate și căpățâna de usturoi întreagă (eu le-am pus și pe o foaie de copt), peste ele turnați ulei de măsline și presărați sare (cam 1 lingură), apoi puneți tava în cuptorul preîncălzit la 180-200 de grade C, până sunt toate coapte, ușor rumenite. Între timp puneți pe un grătar de aragaz sau pe o tablă pe un ochi de aragaz la copt ardeii roșii, cei iuți și gogoșarul. Îi lăsați să se coacă, apoi îi puneți într-un vas acoperit. Curățați rădăcinoasele și tăiați-le în bucăți medii, de aceeași mărime, cu aproximație. Curățați și ceapa și tăiați-o nu foarte mărunt, apoi puneți-o într-o oală încinsă cu puțin ulei de măsline. Adăugați peste cubulețele de rădăcinoase, ardeii și gogoșarul decojiți și tăiați fâșii, roșiile coapte și usturoiul curățat (aveți grijă când îl scoateți din cuptor și îl scoateți din coajă că e fierbinte! ). Turnați peste supa (eu am legume deshidratate fără sare, de la magazinul naturist și îl pun într-un litru de apă clocotită și așa fac o bază de supă de legume. Dacă nu vreți să vă complicați, folosiți un cub concentrat de supă de legume - dar aveți grijă la sare, gustați, dacă e prea sărată, mai puneți apă simplă clocotită) și lăsați să fiarbă la foc mic, până toate legumele sunt moi. Blenduiți, mai mult sau mai puțin, cum am făcut eu, să mai simt bucăți de roșioară când mănânc, mai puneți pe foc 5 minute și puneți o mână de busuioc proaspăt sau o linguriță de busuioc uscat (eu din acesta am avut, din acesta am pus), dați supa la o parte, puneți-o în boluri, castroane sau ce mai aveți la îndemână și mâncați cu încredere. Dacă după blenduit vi se pare supa prea groasă, mai turnați apă fierbinte sau supă și mai dați-o în 2-3 clocote. Merge bine cu iaurt sau pâinică prăjită (cu usturoi prefer eu ;) ).
Poftă bună! 


Edit:  După cum observați, am refăcut rețeta și am adăugat poze noi :D. Dar nu asta era noutatea, ci faptul că am mai pus vreo 2 căpățâni de usturoi extra la copt, pentru a unge cu ele feliile de pâine prăjită de pe lângă supă. Și de data asta am blenduit supa mai cu spor, că am avut chef de ea mai fină. Și la servit am mai picurat puțin ulei de măsline. :)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so