Treceți la conținutul principal

Clătite cu urdă și ciuperci


   Bune au fost pentru un pseudo-dejun, sau un mic dejun întârziat de duminică. Am avut un sfârșit de săptămână tematic, cu ciuperci pe post de primadonă :)) După tarta cu ciuperci de aseară, astăzi am prestat clătituțele astea cu urdă, ciuperci și am pus așa, de gust și niște ceafă afumată și le-am mâncat cu iaurt de capră (nemaipomenit iaurt am luat din piață de la mine, de la un magazin cu produse tradiționale) și castraveți murați. 

   Ingrediente
  • 2 căni cu făină integrală
  • 2 lingurițe praf de copt
  • 1/4 linguriță bicarbonat de sodiu
  • 1 linguriță cimbru
  • 1 linguriță măghiran
  • 1/2 linguriță sare

  • 300g urdă (eu am avut de oaie, puțin sărată)
  • 1 cană iaurt de capră
  • 1 cană lapte dulce
  • 4 ouă de prepeliță
  • 2 linguri ulei din sâmburi de struguri

  • 30 de ciuperci champignon micuțe, cu tot cu codiță
  • 4 felii de ceafă afumată tăiate în bucățele mici
  • 2 cepe verzi tocate
  • 1 lingură ulei de măsline
  • 1 praf de sare
  • 1 praf de piper negru proaspăt măcinat
  • o mână de frunze de pătrunjel tocate mărunt
   Într-o tigaie am înmuiat ceapa tocata și ceafa afumată în uleiul de măsline și am adăugat ciupercile, sarea și piperul și le-am lăsat puțin pe foc, nu mai mult de 3-4 minute, timp în care am amestecat destul de des, să nu se prindă. La sfârșit am aruncat în tigaie și pătrunjelul tocat. Am dat tigaia la o parte și am lăsat să se răcească compoziția. 


   Între timp am amestecat ingredientele uscate și separat am bătut ouăle cu urda, iaurtul, laptele și uleiul din sâmburi de struguri și le-am adăugat amestecului de făină până s-au omogenizat. Apoi am pus și amestecul de ciuperci.
  Am încălzit bine o tigaie cu fundul mai gros, am pus o lingură de ulei de măsline și l-am lăsat să se încingă, apoi l-am scurs într-o căniță și am turnat din compoziția de clătite cu o lingură mai mare, să-mi iasă clătitele mititele, nu cât toată tigaia. Mie mi-au încăput câte 3 în tigaie, le-am lăsat pe o parte până au început să facă bule de aer, apoi le-am întors pe partea cealaltă și le-am mai lăsat 3-4 minute. De data asta am pus și capac la tigaie, nu mă întrebați de ce, așa mi s-a pus mie piticul, așa că s-au copt oarecum clătitele mele în tigaie. Până le-am făcut pe toate le-am lăsat pe aragaz (cuptorul era aprins, căci tocmai făceam niște pui în lapte, o să vă spun rețeta mai încolo puțin), la căldurică. 
  După cum vă povesteam, le-am mâncat cu iaurt de capră și castraveți murați. O nebunie! :)
Poftă bună!


 Și Țuțurlika mea, curioasă, ca o pisică adevărată ce este, a văzut foarte de aproape zăpada ce se așterne (din nou!) peste tot. Și nu i-a plăcut în mod deosebit :)) O înțeleg foarte bine !!!!!!
  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Crap la cuptor cu usturoi

E o rețetă super rapidă, delicioasă și aspectuoasă. Aveți nevoie de:
crap, o bucată fără cap, fără coadă, eviscerat, curățat și crestatsarepiper boabecâțiva căței de usturoi (eu am pus vreo 4), tăiați feliuțecimbru (eu am folosit proaspăt)ulei de măsline (o lingură)1 lămâie vin alb sec, cam 100mlCrapul se spală și se usucă cu prosoape de bucătărie, se sărează și se lasă cam jumătate de oră la frigider. Apoi se introduc în crestături și în interiorul peștelui feliuțele de usturoi, boabele de piper, feliuțe de lămâie și cimbrul. Se stropește cu puțin ulei de măsline și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade. Cînd este aproape gata se stropește cu vinul și se mai lasă 5-10 minute. În total stă la cuptor 20, maxim 30 de minute. Și arată cam așa când e gata:



Merge cu  mămăliguță și un mujdei cremos. Iar pentru o savoare și mai mare, puteți pune puțin unt aromat peste el la servire ;)

Poftă bună!