Treceți la conținutul principal

Taboulleh


   Pe departe una dintre salatele mele favorite. Nu știu de la ce mi se trage dragul ăsta de taboulleh, dar e o pasiune constantă și durabilă. Ce e, de fapt? E o salată de pătrunjel, cu grâu bulgur și alte câteva ingrediente, despre care o să vă spun imediat. E ușoară, răcoritoare, merge să o mănânci și singurică, dar și ca garnitură, mie îmi place cu labneh. Astăzi am făcut-o ca și acompaniament pentru niște ficăței, despre care o să vă spun în episodul viitor :P
   Așadar, se pune o cană medie cu grâu bulgur la înmuiat în apă (eu pun apă cât să acopere grâul), se lasă să șadă acolo cam 20 de minute. Uneori eu trec peste faza cu înmuiatul și las grâul să se înmoaie în salată, pentru că musai o las cel puțin jumătate de oră la frigider să se amestece toate aromele. 
Grâul bulgur (eu l-am luat de la un magazin turcesc)
   Se iau 3 legături generoase de pătrunjel și una de mentă (numai frunzele să le piguliți) și se toacă mărunt, mărunt. Pe urma lor o iau și 2 fire de ceapă verde și vreo 3 roșii, medii de mărime, tocate și ele mărunt, ca la rațe zic eu :)) și se așează toate într-un bol mai mărișor, să avem loc de manevră (amestecare adică). Se adaugă și grâul (dacă nu a absorbit toată apa, scurgeți apa în exces înainte de a adăuga grâul la salată, că nu vreți să vă iasă supă :D) și se asezonează cu sare, piper, se mai adaugă 3-4 linguri ulei de măsline și zeama de la o lămâie (sau mai mult, depinde de gust, dacă vă place mai acră sau nu) și se amestecă bine. Se acoperă și se lasă la rece minim 30 de minute înainte de servire. Nu-i așa că nu-i dificil? Și gustul ... mmmmmm, mmmmmm, mmmmmmmmm!

Poftă bună!


Așa am mâncat-o, lângă ficățeii înveliți 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Crap la cuptor cu usturoi

E o rețetă super rapidă, delicioasă și aspectuoasă. Aveți nevoie de:
crap, o bucată fără cap, fără coadă, eviscerat, curățat și crestatsarepiper boabecâțiva căței de usturoi (eu am pus vreo 4), tăiați feliuțecimbru (eu am folosit proaspăt)ulei de măsline (o lingură)1 lămâie vin alb sec, cam 100mlCrapul se spală și se usucă cu prosoape de bucătărie, se sărează și se lasă cam jumătate de oră la frigider. Apoi se introduc în crestături și în interiorul peștelui feliuțele de usturoi, boabele de piper, feliuțe de lămâie și cimbrul. Se stropește cu puțin ulei de măsline și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade. Cînd este aproape gata se stropește cu vinul și se mai lasă 5-10 minute. În total stă la cuptor 20, maxim 30 de minute. Și arată cam așa când e gata:



Merge cu  mămăliguță și un mujdei cremos. Iar pentru o savoare și mai mare, puteți pune puțin unt aromat peste el la servire ;)

Poftă bună!

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :) 
     Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot. 
     Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul somonului.      …

File de somn la tigaie în unt și lămâie

Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fileul de …