Treceți la conținutul principal

Tartă cu caise și marțipan


   A dat ieri nebunia peste mine. Singura explicație total ilogică și nerațională este că mă aflam într-o vale depresionară și, ca de fiecare dată când mă traversează o asemenea stare, mă bag în bucătărie și nu mai ies decât când ori nu mai pot sta în picioare de durere de spate, ori mă extrage careva, ori se face o oră târzie și mă opresc că trebuie să mai și dorm cândva :)) De aceea o să vedeți în acest episod și în episoadele următoare ce am reușit să experimentez în asemenea zi creatoare. A! Și m-am oprit pentru că trebuia să ies din casă să mă duc să mă întâlnesc cu soră-mea și familionul ei, că altfel mă apuca iar miezul nopții în bucătărie :D. Și numai bine, că le-am dus și lor din ce am făcut, nu de alta, dar vorba unei prietene, dacă mănânc numai eu din toate cele pe care le fac, în curând o să trebuiască să îmi schimb garderoba, că n-o să mai pot intra în nimic :)). De aceea fac și dau, să nu îmi afecteze silueta ;).
   Așadar și prin urmare, tarta asta e bună, bună, dulceagă, dar și puțin acrișoară, eu spun că-i numai bună pentru zilele astea caniculare.
   Pentru blat am folosit:
  • 125g unt la temperatura camerei
  • 250g făină neagră
  • 50g zahăr pudră (am găsit zahăr pudră din zahăr brun la Auchan)
  • 1 gălbenuș
  • 5 linguri apă rece
   Le-am amestecat pe toate bine și am frământat un aluat moale pe care l-am întins și l-am pus în forma de tartă pe care am uns-o cu unt.
   Peste am întins un disc rotund din marțipan (mi-am făcut stoc de la MegaImage când am găsit, așa că am mereu la îndemână, că nu se știe niciodată :P) și l-am așezat peste blat.
   Ca umplutură am folosit 10 caise tăiate în jumătăți și cărora le-am scos sâmburii, le-am așezat cu tăietura în sus, am presărat peste fulgi de migdale (eu am găsit la un magazin naturist și mi-a mai luat o prietenă la un moment dat din Kaufland) și am turnat și niște sirop de arțar.

   Am dat tarta la cuptorul preîncălzit la 180 de grade C pentru aproximativ 30 de minute. Și asta a ieșit.

Poftă bună!



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so