Treceți la conținutul principal

Chiftele cu fasole mung și ciuperci

 

     Mai e puțin și începe postul Crăciunului, așa că trebuie să ne pregătim cu rețete felurite și ce mi se pare foarte important, cu rețete hrănitoare. Fiind evident faptul că în perioada asta nu mai avem parte de aportul de proteine din surse animale, trebuie, totuși, să o substituim cu proteine vegetale, pe care le găsim în quinoa, ciuperci, năut, fasole, linte, soia, nuci. La asta m-am gândit când am compilat chiftelele de față, luând în considerare și punga de fasole mung recent (re)descoperită pe raftul din cămară. 

Ingrediente
  • 3/4 cană fasole mung, pusă la înmuiat peste noapte și fiartă a doua zi cam o oră
  • 3 morcovi curățați și dați pe răzătoarea mare
  • 4 ciuperci champignon foarte mari (pălărie și codiță) tocate mărunt
  • 1 ceapă roșie
  • 4 căței de usturoi
  • 1 legătură de pătrunjel
  • 1 linguriță sare
  • 1/2 linguriță coriandru măcinat
  • 1/2 linguriță piper negru măcinat
  • 1 lingură semințe de chia înmuiate în 2 linguri cu apă fierbinte (lăsate cam 5-10 minute)
  • 2 linguri făină de soia
  • 3 linguri ulei de măsline
     Fasolea fiartă am scurs-o si am pasat-o cu blender-ul (în proces, am mai adăugat o lingură de apă fierbinte, să se blenduiască mai cu spor). Am înmuiat într-o tigaie ceapa și usturoiul tocate mărunt într-o lingură cu ulei de măsline, pe foc mic spre mediu, am adăugat morcovii și ciupercile, am condimentat cu sare, piper și coriandru și le-am lăsat pe foc să se înmoaie cam un sfert de oră, amestecând din când în când. Apoi am dat amestecul deoparte și l-am lăsat să se răcească. Când s-a răcit l-am amestecat cu fasolea, semințele de chia înmuiate în apă fierbinte, făina de soia și cu mâinile unse cu puțin ulei de măsline am format chiftelele. Le-am pus pe o hârtie de copt unsă cu ulei de măsline în tava de cuptor, le-am dat la cuptorul preîncălzit la 180-190 de grade C cam 40 de minute, după primele 20 de minute le-am întors de pe o parte pe cealaltă, se se rumenească frumos. Le-am scos din cuptor când au fost gata și le-am lăsat să se răcorească puțin înainte de a le asambla într-un minunat sandwich, cu o salată de varză și sos de tahina.

     Salata de varză am făcut-o repejor din varză roșie și varză albă (cam 150g împreună), tăiate fideluță și amestecate cu ulei de măsline (1 linguriță), oțet de vin alb îndoit cu puțină apă (1/2 linguriță oțet, 1/2 linguriță apă), sare (1/4 linguriță), piper negru măcinat (1/8 linguriță), semințe de fenicul măcinate (1/4 linguriță).

     Pentru sosul de tahina am amestecat 2 linguri tahina (pastă de susan) cu o lingură apă, zeama de la 1 limetă (nu mai aveam lămâi, puteți pune zeama de la jumătate de lămâie), 2 căței de usturoi striviți în presă (sau tocați foarte, foarte mărunt), sare și piper după gust, pătrunjel tocat (cam 1 lingură).

     A fost un prânz sățios,proaspăt și hrănitor,  pe gustul meu, ce să mai spun? :)

Poftă bună!






Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Ciocanele marinate la cuptor

Rumene, crocante, fragede de ți se topesc în gură ... Ce ziceți? Ați încerca? Eu am mâncat :P Și mi-au plăcut mult de tot. Nu știu dacă din cauza faptului că n-am mai mâncat de mult timp pulpe sau chiar sunt așa de bune pe cât mi s-au părut mie. Și pentru că mai trebuie din când în când să fac câte o dedicație, pentru că îi știu pe câțiva dintre voi, cei care urmăriți nebunelile mele culinare, rețeta asta e pentru Dan Marcoci (salutare!) - sper să faci și tu și chiar te rog, spune-mi cum ți-au ieșit și dacă ți-au plăcut :)
Aveți nevoie de:
ciocănele de pui - eu am folosit o cutie care avea 7 bucăți1 lingură de miere1 lingură sos de soia1 lingură sos Worchester (eu am folosit din cel de la Fuchs)1/2 linguriță cardamon1/2 linguriță nucșoară2 linguri ulei de arahide 1 praf  de piper     Am spălat bine ciocănelele, le-am uscat cu prosoape de bucătărie și le-am pus într-o pungă cu fermoar. Am turnat peste amestecul de sosuri și condimente și le-am agitat bine, bine, apoi le-am lăsat pe…