Treceți la conținutul principal

Pâine cu făină de năut



     Mi s-a terminat ultima pâinică și cum am și reîmprospătat maiaua am căutat pe blogurile mele preferate cu pâini cu maia și m-am hotărât să o încerc pe asta . Dar pentru că nu vroiam o pâine foarte mare, am folosit doar jumătate din cantitățile date și un amestec de făină albă standard și făină integrală în locul făinii de pâine indicată în rețetă.
    Fiind o cantitate mai mică, evident, am modificat și timpii de lucru, așa că prima fermentare a durat 1 oră și jumătate, cu 2 SF din 30 în 30 de minute, direct în vasul în care am frământat, preforma - 20 de minute, forma finală și ultima dospire 1 oră și jumătate.

Ingrediente

  • 215g maia albă, hidratare 100%
  • 150g făină de năut
  • 140g făină integralăâ
  • 140g făină albă standard (650)
  • 260g apă filtrată
  • 1 și 1/2 linguriță sare
     Am amestecat toate ingredientele, mai puțin sarea și le-am lăsat jumătate de oră. Am presărat sarea și am frământat direct în vas cam 20 de minute (eu nu am forță foarte mare și nici robot să-mi învârtă aluatul și la mașină nu-mi place să frământ pâinea cu maia, așa că vedeți care cum aveți putere sau instrumente la îndemână, s-ar putea să vă ia mai puțin frământatul, până veți observa dezvoltarea rețelei de gluten). Am acoperit și am lăsat vasul într-un loc ferit de curenți pentru prima fermentare; după cum vă spuneam, aceasta a durat la mine o oră și jumătate, cu 2 strech&fold direct în vas, prima la min. 30, a doua la min. 60. După o oră și jumătate am pus aluatul pe masa de lucru înfăinată puțin, am dat preforma rotundă, am acoperit și am lăsat aluatul vreo jumătate de oră, apoi i-am dat forma finală (eu am ales batard), am pus pâinea în formă (am o formă lungă, în care am pus un șervet înfăinat bine), forma într-o pungă pe care am închis-o bine și am lăsat la dospit cam o oră și jumătate (am verificat cam din 15 în 15 minute după primele 50 de minute să văd starea aluatului, pentru că era destul de călduț și nu vroiam să dospească prea mult). Am încins între timp cuptorul (230 de grade C), cu vreo 10 minute înainte să bag la copt pâinea am pus o tavă cu apă în partea de jos a cuptorului, pentru aburi. Cum spuneam, când a fost dospit aluatul, am răsturnat pâinea pe foaia de copt, am pus-o în tavă, am crestat-o și am băgat tava în cuptor. A stat acolo cu abur vreo 20 de minute,  apoi am scăzut temperatura la 200-210 grade C și am lăsat-o să se rumenească frumos încă vreo jumătate de oră (eu întotdeauna fac testul cu ciocănitul, dacă sună a gol, e gata). Am stins focul, am mai lăsat pâinea în cuptor cu ușa întredeschisă vreo 15 minute, apoi am scos-o din cuptor și am lăsat-o să se răcească complet înainte să o tai și să văd ce minune a ieșit.




     A ieșit o pâine cu gust bogat, consistentă, care aduce aminte de hummus, datorită, evident, făinii de năut. Bună, bună! Am mâncat 2 felii de dimineață, unse cu puțin ulei de măsline, roșii uscate și usturoi. 

Poftă bună!



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so