Treceți la conținutul principal

Clătite cu dovleac, unt caramelizat, sirop de arțar și nuci


     O zi nu e bună fără ceva dulce și cu atât mai puțin o zi de duminică de toamnă, încă frumoasă și însorită, când te trezești mai târziu și vrei să lenevești și să te răsfeți. Și cum mai aveam niște dovleac copt și nu prea mă mai tenta să-l mănânc nici măcar reîncălzit, l-am pasat și am făcut niște clătite pufoase,scăldate într-un sos de unt caramelizat cu sirop de arțar și nuci. Știu, sună la fel de bine pe cât de gustoase au fost, așa că din punctul meu de vedere, ziua asta a început cum nu se poate mai bine! :)

     Ingrediente

  • 1 cană și 1/2 făină (eu am folosit făină neagră ecologică)
  • 1 linguriță praf de copt
  • 1/4 linguriță sare
  • 1 linguriță scorțișoară măcinată
  • 1/2 linguriță cardamon măcinat
  • 1/4 linguriță nucșoară măcinată
  • 1/4 linguriță cuișoare măcinate
  • 1 cană cu vârf  cu piure de dovleac copt  (l-am făcut la blender)
  • 1 cană și 1/2 lapte
  • 1 ou
  • 1/4 cană sirop de arțar (îl puteți înlocui cu miere)
  • sucul de la o portocală
     Am amestecat separat ingredientele uscate și pe cele umede, apoi le-am combinat și am amestecat până la omogenizare, nu mai mult. În funcție de tipul de făină folosit s-ar putea să mai trebuiască să modificați cantitatea de lapte sau de făină, oricum, trebuie în final să vă iasă un aluat mai gros decât cel pentru clătitele normale. Am pus pe foc tigaia de clătite, am uns-o cu puțin unt și am copt, pe rând clătitele. Le-am pus pe o farfurie pe care am ținut-o la cald până am făcut sosul.

     Sosul l-am făcut la final, pentru fiecare clătită puneți o lingură de unt și jumătate de lingură sirop de arțar. Untul l-am pus într-o cratiță mică, pe foc și l-am lăsat să se topească, apoi l-am mai ținut vreo 3-4 minute, până a început să capete o culoare arămie, apoi am pus siropul de arțar și nucile și l-am mai lăsat 1 minut, două. Am turnat peste clătite și asta  a fost tot. 

Poftă bună!



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so