Treceți la conținutul principal

Clătite cu dovleac, unt caramelizat, sirop de arțar și nuci


     O zi nu e bună fără ceva dulce și cu atât mai puțin o zi de duminică de toamnă, încă frumoasă și însorită, când te trezești mai târziu și vrei să lenevești și să te răsfeți. Și cum mai aveam niște dovleac copt și nu prea mă mai tenta să-l mănânc nici măcar reîncălzit, l-am pasat și am făcut niște clătite pufoase,scăldate într-un sos de unt caramelizat cu sirop de arțar și nuci. Știu, sună la fel de bine pe cât de gustoase au fost, așa că din punctul meu de vedere, ziua asta a început cum nu se poate mai bine! :)

     Ingrediente

  • 1 cană și 1/2 făină (eu am folosit făină neagră ecologică)
  • 1 linguriță praf de copt
  • 1/4 linguriță sare
  • 1 linguriță scorțișoară măcinată
  • 1/2 linguriță cardamon măcinat
  • 1/4 linguriță nucșoară măcinată
  • 1/4 linguriță cuișoare măcinate
  • 1 cană cu vârf  cu piure de dovleac copt  (l-am făcut la blender)
  • 1 cană și 1/2 lapte
  • 1 ou
  • 1/4 cană sirop de arțar (îl puteți înlocui cu miere)
  • sucul de la o portocală
     Am amestecat separat ingredientele uscate și pe cele umede, apoi le-am combinat și am amestecat până la omogenizare, nu mai mult. În funcție de tipul de făină folosit s-ar putea să mai trebuiască să modificați cantitatea de lapte sau de făină, oricum, trebuie în final să vă iasă un aluat mai gros decât cel pentru clătitele normale. Am pus pe foc tigaia de clătite, am uns-o cu puțin unt și am copt, pe rând clătitele. Le-am pus pe o farfurie pe care am ținut-o la cald până am făcut sosul.

     Sosul l-am făcut la final, pentru fiecare clătită puneți o lingură de unt și jumătate de lingură sirop de arțar. Untul l-am pus într-o cratiță mică, pe foc și l-am lăsat să se topească, apoi l-am mai ținut vreo 3-4 minute, până a început să capete o culoare arămie, apoi am pus siropul de arțar și nucile și l-am mai lăsat 1 minut, două. Am turnat peste clătite și asta  a fost tot. 

Poftă bună!



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Crap la cuptor cu usturoi

E o rețetă super rapidă, delicioasă și aspectuoasă. Aveți nevoie de:
crap, o bucată fără cap, fără coadă, eviscerat, curățat și crestatsarepiper boabecâțiva căței de usturoi (eu am pus vreo 4), tăiați feliuțecimbru (eu am folosit proaspăt)ulei de măsline (o lingură)1 lămâie vin alb sec, cam 100mlCrapul se spală și se usucă cu prosoape de bucătărie, se sărează și se lasă cam jumătate de oră la frigider. Apoi se introduc în crestături și în interiorul peștelui feliuțele de usturoi, boabele de piper, feliuțe de lămâie și cimbrul. Se stropește cu puțin ulei de măsline și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade. Cînd este aproape gata se stropește cu vinul și se mai lasă 5-10 minute. În total stă la cuptor 20, maxim 30 de minute. Și arată cam așa când e gata:



Merge cu  mămăliguță și un mujdei cremos. Iar pentru o savoare și mai mare, puteți pune puțin unt aromat peste el la servire ;)

Poftă bună!