Treceți la conținutul principal

Clătite cu stafide, umplute cu mere




     Că de mult timp n-am mai făcut clătite, și cum am scos maiaua pentru reîmprospătare, am păstrat din ea o parte după hrănire, să fac ceva bun. Au ieșit niște pufoșenii delicioase, aromate, numai bune pentru un răsfăț de iarnă.

  Ingrediente

  Aluat clătite

  • 80g maia hidratare 100%
  • 300ml lapte
  • 1 ou
  • 70g făină
  • 1 praf de sare
  • 1 linguriță scorțișoară măcinată
  • 1/3 cană stafide înmuiate o oră într-o lingură de rom
     Am amestecat toate ingredientele, mai puțin stafidele și am lăsat aluatul să se odihnească aproximativ o oră. Le-am copt într-o tigaie unsă cu puțin unt, presărând stafide pe fiecare foaie după ce am pus aluatul în tigaie (trebuie să aveți stafidele la îndemână, să le presărați imediat după ce ați pus aluatul, astfel încât să rămână prinse în aluat). Mi-au ieșit 6 clătite (am o tigaie specială de clătite de la Tefal, cu diametrul de 26cm, dacă aveți o tigaie mai mică, o să vă iasă mai multe). Le-am păstrat la cald până am făcut umplutura.

     *Dacă nu aveți maia, nu intrați în panică și nu lăsați amănuntul ăsta să stea în calea voastră și a minunatelor clătite. Faceți un aluat normal de clătite, cu foaia puțin mai groasă, nu foarte subțire, să poată ține stafidele.

   Umplutura
  • 6 mere mici curățate și tăiate felii, peste care am stors zeamă de lămâie să nu se oxideze 
  • 2 linguri unt
  • 1 lingură zahăr tip melasă
  • 1 lingură rom
     Am pus untul într-o tigaie și l-am lăsat să se maronească, cam 5-6 minute, am pus și zahărul și l-am lăsat să se caramelizeze ușor, 1-2 minute, apoi am pus merele și la final romul, învârtindu-le în tigaie până s-au înmuiat puțin merele, să rămână, totuși, întregi, nu să se facă piure și s-a evaporat alcoolul.

     Am umplut clătitele cu merele, pe unele le-am făcut pungulițe, pe unele le-am împăturit în 4, pe unele le-am rulat (câte 2, câte 2). Voi le puteți aranja după bunul plac și inspirația de moment. Orice ați face, clătitele astea se topesc în gură și cu siguranță o să dispară rapid. Dacă vreți să fie și mai moțate, puteți să le serviți și cu puțină frișcă alături, dar nu e obligatoriu. Eu n-am mai ajuns să fac, dar nu prea a contat :P.

Poftă bună!




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Crap la cuptor cu usturoi

E o rețetă super rapidă, delicioasă și aspectuoasă. Aveți nevoie de:
crap, o bucată fără cap, fără coadă, eviscerat, curățat și crestatsarepiper boabecâțiva căței de usturoi (eu am pus vreo 4), tăiați feliuțecimbru (eu am folosit proaspăt)ulei de măsline (o lingură)1 lămâie vin alb sec, cam 100mlCrapul se spală și se usucă cu prosoape de bucătărie, se sărează și se lasă cam jumătate de oră la frigider. Apoi se introduc în crestături și în interiorul peștelui feliuțele de usturoi, boabele de piper, feliuțe de lămâie și cimbrul. Se stropește cu puțin ulei de măsline și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade. Cînd este aproape gata se stropește cu vinul și se mai lasă 5-10 minute. În total stă la cuptor 20, maxim 30 de minute. Și arată cam așa când e gata:



Merge cu  mămăliguță și un mujdei cremos. Iar pentru o savoare și mai mare, puteți pune puțin unt aromat peste el la servire ;)

Poftă bună!