Treceți la conținutul principal

Fursecuri cu ovăz, banane și ciocolată



     Recunosc faptul că mă cam obsedează micul dejun. Și să explic în ce sens. Având în vedere că e prima masă din zi, în capul meu s-a creat ideea că trebuie să fie bun, suficient de consistent astfel încât să-mi dea energie pe toată perioada dimineții, nu foarte încărcat, că dup-o masă copioasă neuronul meu intră în stare vegetativă, cu fibre bune și, pe cât posibil, să fie ceva dulce. Așa am ajuns eu la concluzia că un mic dejun tradițional englezesc (ouă+fasole+cârnați+pâine prăjită), pentru mine, cel puțin, e moartea pasiunii, deși e momentul perfect în care să mănânci așa ceva și chiar are tot ce trebuie (nu mă împac eu, personal, cu cârnații aceia, dar asta-i problema mea) să începi ziua  în forță, însă nu aș recomanda cuiva „regimul” ăsta în fiecare zi, din motive de colesterol. Și trebuia să găsesc și alte variante în afară de eternele cereale cu lapte și fructe uscate, nuci, semințe, care îmi plac, nimic de spus, dar și schimbarea e bună. Inspirată de sezonul de jde „cookies” în care m-am avântat, am trecut la executat fursecurile de față și mi-a plăcut așa de mult rezultatul, încât m-am gândit să vă împărtășesc rețeta, că poate vă apucă pofta și le încercați.

Ingrediente
  • 1 cană și 1/2 făină de ovăz
  • 3/4 cană migdale măcinate
  • 1 cană fulgi de ovăz (din cei integrali, nu aceia care se înmoaie ușor)
  • 1/4 linguriță sare
  • 1/2 linguriță bicarbonat de sodiu
  • 1/2 cană unt de cocos
  • 1 lingură miere
  • 2 banane coapte
  • 1 ou
  • 1 lingură și 1/2 extract de vanilie
  • 1/4 cană pepite de ciocolată (sau ciocolată neagră tăiată în bucăți mai mici)
     Am amestecat într-un bol făina de ovăz, migdalele măcinate, fulgii de ovăz, sarea și bicarbonatul. Separat am amestecat untul de cocos, pe care l-am lăsat puțin la temperatura camerei să se înmoaie, cu mierea, bananele pisălite cu furculița, oul bătut ușor și extractul de vanilie. Am adăugat amestecul de făină și le-am amestecat până la omogenizare, apoi am încorporat și ciocolata. Pe o tavă tapetată cu hârtie de copt am pus cu lingura de înghețată din compoziție la distanță de 2-3cm (fursecurile se întind puțin la copt, așa că e bine să lăsați suficientă distanță să nu se prindă) și am dat tava la cuptorul preîncălzit la 180-190 de grade C pentru aproximativ 20 de minute (până au început să se rumenească bine pe margini). Ultima tură am lăsat-o mai mult, căci îmi plac fursecurile puțin crănțănicioase, dar dacă alegeți varianta asta, să stați, totuși, cu ochii pe ele, să nu se prăjească prea mult, că nu ar fi frumos. Le-am scos și le-am lăsat să se răcească pe un grilaj.

     Au ieșit niște fursecuri aromate, fragede, cu un pic de cranț de la fulgii de ovăz, nu mult, doar cât trebuie, îmbogățiți de mici buline ciocolatoase. Recunosc, cu greu m-am putut opri să nu mănânc foarte mulți, dar 4 bucăți au dispărut rapid, acompaniați de un pahar cu lapte cald. Mare tentație!

Poftă bună!









Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Crap la cuptor cu usturoi

E o rețetă super rapidă, delicioasă și aspectuoasă. Aveți nevoie de:
crap, o bucată fără cap, fără coadă, eviscerat, curățat și crestatsarepiper boabecâțiva căței de usturoi (eu am pus vreo 4), tăiați feliuțecimbru (eu am folosit proaspăt)ulei de măsline (o lingură)1 lămâie vin alb sec, cam 100mlCrapul se spală și se usucă cu prosoape de bucătărie, se sărează și se lasă cam jumătate de oră la frigider. Apoi se introduc în crestături și în interiorul peștelui feliuțele de usturoi, boabele de piper, feliuțe de lămâie și cimbrul. Se stropește cu puțin ulei de măsline și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180 de grade. Cînd este aproape gata se stropește cu vinul și se mai lasă 5-10 minute. În total stă la cuptor 20, maxim 30 de minute. Și arată cam așa când e gata:



Merge cu  mămăliguță și un mujdei cremos. Iar pentru o savoare și mai mare, puteți pune puțin unt aromat peste el la servire ;)

Poftă bună!

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :) 
     Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot. 
     Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul somonului.      …

File de somn la tigaie în unt și lămâie

Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fileul de …