Treceți la conținutul principal

Mic dejun cu ouă de prepeliță, mozarella și sparanghel


     Ultima zi de concediu ... :(( Da, știu că știți sentimentul. Eu am spus așa, dacă tot o să reîncep programul extrem de matinal și n-o să mai am timp să mă desfăt în voie cu dormitul dimineața și cafeaua băută în 3 ore ( :)) da, cafeaua trebuie savurată), măcar să-mi fac azi de cap, culinar vorbind, cu bunătăți care să-mi aducă aminte de vara ce tocmai a trecut. Și de dimineață am făcut un mic dejun care, deși poate nu pare la prima vedere, este extrem de rapid, sățios și arătos.
Se iau următoarele:
  • 1 bucată lipie arăbească (eu am avut de graham, merge și cu cea albă, asta până o să fac eu în casă :P)
  • 6 bucăți ouă de prepeliță
  • 6 bucăți bocconcini (biluțe de mozarella proaspete, eu am luat de la Cora)
  • jumătate de roșie tăiată felii
  • 4 bucăți sparanghel
  • ulei de măsline
  • sare, piper
Se ia lipia și se pune pe o formă rotundă de cuptor care a fost puțin unsă cu ulei de măsline, se sparg ouăle cu grijă, se pun și bocconcini rupte cu mâna, astfel încât să fie așezate pe toată suprafața lipiei, dar să nu acopere ouăle,  feliuțele de roșie și sparanghelul, se sărează, piperează, se mai pulverizează puțin ulei de măsline deasupra (eu am un pulverizator pentru ulei, cred ca v-am mai povestit) și se dă la cuptorul preîncălzit, în partea cea mai de sus, pentru maxim 7-8 minute (acum depinde și de cuptorul pe care îl aveți, verificați să fie albușurile făcute), la foc mediu. Sparanghelul rămâne un pic crocant (yammi!), dacă vreți să fie moale, îl puteți opări puțin înainte, dar eu spun că e mai bun așa :) Se poate servi și cu puțină smântână deasupra sau sos de chilli.

Poftă bună! 



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Ciocanele marinate la cuptor

Rumene, crocante, fragede de ți se topesc în gură ... Ce ziceți? Ați încerca? Eu am mâncat :P Și mi-au plăcut mult de tot. Nu știu dacă din cauza faptului că n-am mai mâncat de mult timp pulpe sau chiar sunt așa de bune pe cât mi s-au părut mie. Și pentru că mai trebuie din când în când să fac câte o dedicație, pentru că îi știu pe câțiva dintre voi, cei care urmăriți nebunelile mele culinare, rețeta asta e pentru Dan Marcoci (salutare!) - sper să faci și tu și chiar te rog, spune-mi cum ți-au ieșit și dacă ți-au plăcut :)
Aveți nevoie de:
ciocănele de pui - eu am folosit o cutie care avea 7 bucăți1 lingură de miere1 lingură sos de soia1 lingură sos Worchester (eu am folosit din cel de la Fuchs)1/2 linguriță cardamon1/2 linguriță nucșoară2 linguri ulei de arahide 1 praf  de piper     Am spălat bine ciocănelele, le-am uscat cu prosoape de bucătărie și le-am pus într-o pungă cu fermoar. Am turnat peste amestecul de sosuri și condimente și le-am agitat bine, bine, apoi le-am lăsat pe…