Treceți la conținutul principal

Piept de curcan umplut



      Pentru că azi m-am vânturat toată ziua (mai nou m-am reapucat de șoferit, că am speriat lumea în bucatărie, acum e cazul să dispară și toți de pe șosele :P) și am luat masa în oraș, am ajuns la ceas târziu și m-am gândit că e totuși  mai bine să fac în seara asta ceva cu pieptul de curcan ce zăcea în frigider și aștepta să îl bage și pe el cineva în seamă de ieri. Fiind și o oră înaintată, n-am avut chef de finețuri așa că am luat pieptul, l-am spălat, curățat, uscat și tăiat cât să fac o foaie mai mare din el (adicălea l-am tăiat pe jumătate, pe lat, dar nu până la capăt), l-am bătut puțin să nu o ia la sănătoasa și să-l mai întind (e bine la operațiunea aceasta să vă folosiți de o bucată de folie pe care să o așezați peste carne, pentru ca atunci când o bateți să nu rupeți din ea și s-o zdrențuiți), l-am uleiat, sărat și piperat și am purces la întocmirea umpluturii. Am luat un smoc de pătrunjel și l-am jumulit de frunze, am înșfăcat foarfeca și am ciufulit tufa de rozmarin și apoi pe cea de oregano de pe geamul de la bucătărie, am mai pus o mână de frunze de busuioc și 4 căței de usturoi și le-am pisat pe toate cu un pic de sare și o lingură de ulei de măsline în mojar, până s-au făcut pastă. Am mai pus pe deasupra și niște cremă de brânză de capră (Exquisa) și le-am amestecat, apoi am pus toată amestecătura pe pieptul de curcan, am rulat și, pentru că nu aveam sfoară la îndemână, am prins carnea cu scobitori, am pus ruloul într-o formă termorezistentă, am mai pus puțin vin alb pe lângă și am dat la cuptorul preîncălzit (n-am mai așteptat jumătate de oră să țin carnea la rece, că deja era târziu și chiar nu vroiam să mă apuce dimineața) pentru vreo 50 de minute, întorcând ruloul astfel încât să se rumenească frumos pe toate părțile. Și asta a fost tot. O să văd mâine ce a ieșit, acum mi-e prea somn și nu mi-e foame. :D Și tot mâine o să pregătesc și garnitura de ciuperci cu sos de vin și smântână, cu muuuuuult mărar, c-așa îmi place mie :P.
Hai noapte bună!

Last edit: Am tăiat azi rulada și am mâncat împreună cu ciupercile cu sos. Bun, bun!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Macarons cu vanilie (rețeta Pierre Hermé)

Minunile astea delicate, delicioase și la mare căutare în ultima vreme pot fi cea mai frumoasă experiență a unui bucătărist sau cel mai îngrozitor coșmar. Am experimentat ambele stări, recunosc, și mă pot mândri cu o încăpățânare remarcabilă, având în vedere că după multele dezastre experimentate nu m-am dat bătută și am așteptat momentul fericit în care, datorită unui cuptor potrivit pentru a coace asemenea bunătăți, am reușit să fac minunățiile prezentate cu mare fală astăzi. Am citit multe rețete, de testat am si testat câteva, însă după lupte seculare, m-am hotărât să rămân fidelă rețetei tatălui macaronilor, Pierre Hermé, a cărui carte, Macarons, am primit-o în dar de la o dragă prietenă. Dacă nu sunteți în temă cu merengul italian și nu aveți la îndemână cele necesare, s-ar putea să nu vă încumetați să faceți rețeta asta, dar ar fi păcat, pentru că ies, într-adevăr, niște macaroni deosebit de buni, cu care veți impresiona degustătorii cu siguranță. Eu le-am făcut testarea …

Focaccia cu măsline, anşoa, roşii, sumac şi oregano (cu maia)

Nu mai e nevoie să vă povestesc despre pasiunea mea pentru pâinea cu maia. De doi ani, de când îmi cresc maiaua, rare au fost ocaziile când am mai căzut în păcat şi am mâncat altfel de pâine. Pasiunea s-a extins într-atât, încât am început să folosesc maiaua şi în alte reţete, cu un rezultat minunat, de cele mai multe ori, căci nu vă mint, am mai avut parte şi de ceva dezamăgiri, dar asta este ... din greşeli învăţăm, nu? Şi mi s-a pus mie aşa pata acum o săptămână şi am făcut o focaccia. Bună rău, dar mi-am scris procentele pe o foaie care a intrat în pământ, nu alta, aşa că ieri, când mai avea puţin prefermentul meu până să ajungă în maxim, ia reţeta de unde nu-i. Pfeeeeew! M-am enervat eu cu o enervare mare şi am luat calculatorul să născocesc altă reţetă. Ştiu că în focaccia se mai pune zahăr şi ulei, însă eu am păstrat reţeta de aluat fără adaosuri, ulei am pus doar în tavă şi pe deasupra, căci asta e minunea la focaccia şi ceea ce îmi place mie nespus, şi anume crusta delici…

Ciocanele marinate la cuptor

Rumene, crocante, fragede de ți se topesc în gură ... Ce ziceți? Ați încerca? Eu am mâncat :P Și mi-au plăcut mult de tot. Nu știu dacă din cauza faptului că n-am mai mâncat de mult timp pulpe sau chiar sunt așa de bune pe cât mi s-au părut mie. Și pentru că mai trebuie din când în când să fac câte o dedicație, pentru că îi știu pe câțiva dintre voi, cei care urmăriți nebunelile mele culinare, rețeta asta e pentru Dan Marcoci (salutare!) - sper să faci și tu și chiar te rog, spune-mi cum ți-au ieșit și dacă ți-au plăcut :)
Aveți nevoie de:
ciocănele de pui - eu am folosit o cutie care avea 7 bucăți1 lingură de miere1 lingură sos de soia1 lingură sos Worchester (eu am folosit din cel de la Fuchs)1/2 linguriță cardamon1/2 linguriță nucșoară2 linguri ulei de arahide 1 praf  de piper     Am spălat bine ciocănelele, le-am uscat cu prosoape de bucătărie și le-am pus într-o pungă cu fermoar. Am turnat peste amestecul de sosuri și condimente și le-am agitat bine, bine, apoi le-am lăsat pe…