Treceți la conținutul principal

Pachețele cu legume

   
   Trăiască Asia! Nu, nu fetele de cântau odată, ci continentul cu numele, pentru minunata sursă de inspirație culinară pe care ne-o oferă. Și cum produsele „exotice” le găsim din ce în ce mai mult, merită să încercăm și noi câte una, alta, după gusturi și posibilități - părerea mea! M-am înarmat cu un pachet de foi de orez, o pungă de legume congelate - China mix -, ceapă verde și câțiva căței de usturoi, ulei de susan, sos de stridii, sare, niște ghimbir măcinat și fâsul cu ulei de măsline - astea pentru pachețele, niște sos de soia, sos de chilli miere și nițel piper - pentru sos.
    Ceapa și usturoiul tocate mărunt le-am călit într-o lingură de ulei de susan și o lingură de sos de stridii, am adăugat legumele și le-am învârtit în wok până am scăpat de toată apa lăsată de legume și au rămas puțin crocante. Le-am adăugat condimentele - 1/2 linguriță de sare și 1/2 linguriță ghimbir (eu am pus măcinat, puteți rade niște ghimbir proaspăt) și le-am dat deoparte. Am luat câte o foaie de orez, am înmuiat-o în apă cam 2 secunde, apoi am scos-o și am umplut-o ca la sărmăluțe cu câte o linguriță plină din compoziția cu legume. Așa am făcut pe rând cu toate foile, pe care le-am așezat într-o tavă pe o foaie de copt spreiată cu puțin ulei de măsline. Când le-am terminat pe toate, le-am mai tras un fâs de ulei de măsline și am băgat tava în cuptorul preîncălzit la 200 de grade C cam 15 minute. Le-am mai întors din când în când să se rumenească pe toate părțile. Cine nu vrea varianta cuptorească, poate îneca pachețelele în baie de ulei, apoi le scoate pe hârtie absorbantă. 
   Pentru sos am amestecat o lingură de sos de soia cu o lingură de miere si puțin sos de chilli și un praf de pieper. Sunt bune atunci fierbinți, dar dacă vă mai rămân le puteți reîncălzi în cuptor sau la microunde.
Poftă bună! 


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so