Treceți la conținutul principal

Fursecuri cu fulgi de ovăz și stafide


   Mâine mă întorc la serviciu, după o bine meritată, dar în opinia mea, prea scurtă vacanță :)) Și am spus eu că nu-i frumos să mă duc cu mâna goală, așa că am făcut repejor niște fursecuri bune bune, care miros deja în toată casa atât de bine, de numai conștiința - offf, de ce oare? - și recunosc și silueta mea cu greu menținută, mă împiedică să nu le atac :)) Am modificat rețeta pe care am găsit-o, numai puțin, o să vă spun și unde, dacă nu aveți ce am pus eu, puteți folosi ingredientele din paranteză ;)

Ingrediente
  • 120g făină - eu am pus de speltă (albă)
  • 1 linguriță praf de copt
  • 1/2 linguriță bicarbonat de sodiu
  • 1/2 linguriță sare
  • 2 linguri unt de cocos (unt de vacă la temperatura camerei)
  • 20g melasă de carob (1/2 cană zahăr)
  • 60g zahăr light  muscovado (zahăr brun)
  •  1 ou mare
  • 75g piure din pulpă de măr și mango (piure de mere)
  • 1 linguriță esență de vanilie
  • 120g fulgi de ovăz
  • 60g stafide - eu le-am înmuiat în apă caldă cu o esență de rom, cine are rom, poate folosi
   Amestecați făina, praful de copt, bicarbonatul și sarea. Separat amestecați untul cu zahărul, melasa, oul, piureul de mere, esența de vanilie și apoi se adaugă la amestecul uscat până se omogenizează. Se adaugă și fulgii de ovăz și stafidele scurse de lichid. Pentru că eu n-am folosit făină albă, cred, când am amestecat am observat că era un pic cam bățoasă compoziția mea, așa că am mai pus 2 linguri din apa cu rom în care am înmuiat stafidele. Într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, luați câte o lingură de compoziție și o presați cu dosul lingurii puțin. Le puneți la distanță unele de altele, cam 3cm, pentru că ele se vor mai lăți și nu-i frumos să stea înghesuite și să se lipească unele de altele. Le dați la cuptorul preîncălzit, în mijloc, cam 10-15min, întorcând tava la jumătatea timpului, să se rumenească frumos toate.
   Mâine o să vă spun și reacția publicului, eu am devorat unul (ce? eu m-am chinuit să le fac! :P) și ... he, he, doar nu credeați că o să spun că nu mi-a plăcut :D Daaa, mi-a plăcut. Nici foarte dulce (la cantitățile și ingredientele folosite de mine), puțin crocante pe deasupra, moi și umflățele în mijloc, parfumate - așa cum îmi plac mie :) Încercați-le și dați-vă și voi cu părerea ;)
Poftă bună! 


Comentarii

  1. As vrea sa incerc reteta, dar nu am cantar de bucatarie...:(( Scrie si tu retete cu unitati de masura gen linguri, cani, varf de cutit... Ar fi foaaaaarte helpful pentru noi!;;)

    RăspundețiȘtergere
  2. Oki-doki, o sa incerc cat de mult se poate :)) Desi sfatul meu e sa iti iei unul, chiar e util in bucatarie, mai ales la retete de mare precizie, unde nu poti umbla cu unitati aproximative, ca nu mai iese nimic :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Si cred ca mai sunt convertoare de unitati pe net, transforma din grame in linguri sau cani si invers, eu asa le mai folosesc ;)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so